Studiu: Tinerii cu tulburare de personalitate antisocială prezintă diferențe generalizate în structura creierului / Cei cu o formă mai severă au prezentat cele mai multe modificări cerebrale

Un studiu de neuroimagistică asupra tinerilor care prezintă în mod persistent comportamente perturbatoare, agresive și antisociale, cunoscute sub denumirea de tulburare de personalitate antisocială, a evidențiat modificări extinse în structura creierului acestora, scrie Corriere della Sera.

Tulburarea de personalitate antisocială este o tulburare caracterizată prin o aversiune constantă față de legi și reguli și o înclinație consecventă de a le încălca des și fără să stea pe gânduri. Aceasta implică, de asemenea, o impulsivitate puternică, o tendință de a se înfuria la cea mai mică provocare și o capacitate destul de limitată de a simți sau de a demonstra empatie și de a forma legături emoționale, deși această capacitate, spre deosebire de psihopatie, nu este total absentă. Ea se manifestă mai ales în timpul adolescenței, în urma unor traume grave.

Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM-IV-TR) îl încadrează în clusterul B al tulburărilor de personalitate, care include, pe lângă tulburarea de personalitate antisocială, și tulburarea de personalitate borderline, tulburarea de personalitate histrionică și tulburarea de personalitate narcisistă.

Cea mai pronunțată diferență evidențiată de studiu apare la o mică zonă a cortexului cerebral care este importantă pentru multe aspecte ale comportamentului, cogniției și emoțiilor.

Studiul, coordonat de psihiatrii Yidian Gao, de la Universitatea din Birmingham, și Marlene Staginnus, de la Universitatea din Bath, a fost realizat ca parte a grupului de lucru internațional Enhancing Neuroimaging Genetics through Meta-Analysis (ENIGMA) Antisocial Behavior.

„Tulburarea de personalitate antisocială este una dintre cele mai grave tulburări mintale în rândul tinerilor. Cu toate acestea, este încă insuficient studiată și tratată. Înțelegerea diferențelor cerebrale asociate cu această tulburare ne aduce cu un pas mai aproape de dezvoltarea unor abordări mai eficiente ale diagnosticului și tratamentului, cu scopul final de a îmbunătăți rezultatele pe termen lung pentru pacienți și familiile acestora”, spune psihiatrul Daniel Pine, șeful Secției de neuroștiințe afective și ale dezvoltării din cadrul Institutului Național de Sănătate Mintală (NIMH) din SUA și coautor al studiului.

Următorii pași-cheie sunt urmărirea copiilor în timp pentru a determina dacă diferențele în structura creierului observate în acest studiu sunt o cauză a tulburării de comportament sau o consecință pe termen lung a traiului cu această tulburare.

Intrând în fondul studiului, echipa de cercetători a examinat date standardizate de imagistică prin rezonanță magnetică ale copiilor și tinerilor adulți cu vârste cuprinse între 7 și 21 de ani care au participat la 15 studii din întreaga lume.

Analizele au comparat suprafața și grosimea cortexului cerebral și volumul regiunilor cerebrale subcorticale mai profunde între 1.185 de tineri diagnosticați cu tulburări de comportament și 1.253 de tineri fără tulburări. Analize suplimentare au comparat măsurile cerebrale corticale și subcorticale între băieți și fete, vârsta de debut a simptomelor (copilărie vs. adolescență) și nivelul de empatie și alte trăsături prosociale (ridicat vs. scăzut).

Tinerii cu tulburări de comportament au avut o suprafață totală mai mică în cortex și în 26 din 34 de regiuni individuale, dintre care două au prezentat modificări semnificative în grosimea cortexului.

Tinerii cu tulburare de personalitate antisocială aveau, de asemenea, un volum mai mic în anumite nuclee cerebrale, inclusiv amigdala, hipocampul și talamusul, care joacă un rol central în reglarea comportamentelor care sunt adesea dificile pentru persoanele cu această tulburare. Deși unele dintre aceste regiuni ale creierului, cum ar fi cortexul prefrontal și amigdala, au fost legate de tulburările de comportament în studii anterioare, pentru prima dată alte regiuni au fost implicate în această tulburare.

În schimb, asocierile cu structura creierului nu au fost diferite între băieți și fete și au fost observate în subgrupurile de tulburări de comportament în funcție de vârsta de debut și de nivelul trăsăturilor prosociale.

Tinerii care au prezentat semne de o formă mai severă a tulburării, indicată de niveluri scăzute de empatie, vinovăție și remușcări, au prezentat cele mai multe modificări cerebrale. Aceste constatări ale studiului (cel mai mare, cel mai divers și cel mai solid privind tulburările de comportament de până acum) sunt în concordanță cuun număr tot mai mare de dovezi potrivit cărora tulburarea este legată de structura anatomo-fiziologică a creierului, notează jurnaliștii italieni.

Studiul oferă, de asemenea, noi dovezi că modificările cerebrale sunt mai răspândite decât s-a arătat anterior, acoperind toți cei patru lobi, atât corticali, cât și subcorticali. Aceste constatări oferă noi căi de investigare a potențiale legături de cauzalitate între diferențele în structura creierului și simptomele tulburărilor de personalitate și de direcționare a regiunilor creierului în eforturile clinice de îmbunătățire a diagnosticului și tratamentului acestor tulburări.