STUDIU Ultimii mamuţi lânoşi ar fi dispărut din cauza unui ”eveniment aleatoriu” / Mamuții au suferit maladii genetice timp de sute de generații după redresarea populației lor

Cercetătorii cred că ultima populaţie de mamuţi lânoşi de pe Terra ar fi dispărut în urma unui ”eveniment aleatoriu”, în ciuda semnelor de consangvinizare şi a unei diversităţi genetice scăzute, informează DPA.

Ultima populaţie a acestei specii a rămas izolată pe insula Wrangel, în largul regiunii costiere a Siberiei, în urmă cu circa 10.000 de ani din cauza creşterii nivelului mărilor la nivel global la începutul perioadei Halocen.

Numărul acestor animale a scăzut sub 10 exemplare, după care populaţia lor s-a restabilit şi a ajuns la un efectiv cuprins între 200 şi 300 de indivizi în următoarele 20 de generaţii, potrivit unui studiu publicat joi în revista Cell. După 6.000 de ani, specia mamut a devenit extinctă.

”În ciuda faptului că specia s-a restabilit după un eveniment care aproape i-a provocat extincţia, ajungând până la aproximativ 300 de indivizi capabili de reproducere, descoperirile noastre scot în evidenţă o depresie de consangvinizare persistentă”, a declarat Love Dalén de la Universitatea din Stockholm.

”Aceste descoperiri sugerează că mamuţii au suferit de maladii genetice timp de sute de generaţii după redresarea populaţiei lor”, a adăugat el.

Cauza dispariţiei populaţiei de mamuţi de pe insulă rămâne însă un mister pentru cercetători, care au secvenţiat genomuri de la 21 de mamuţi lânoşi în cadrul acestui studiu şi care susţin că pare să se fi produs un declin foarte rapid în ceea ce priveşte mărimea populaţiei.

”Putem acum respinge în mod ferm ideea că populaţia a fost pur şi simplu prea puţin numeroasă şi că mamuţii erau sortiţi să dispară din cauza genetice”, a spus Love Dalén. ”Asta înseamnă că a existat probabil un eveniment aleatoriu care i-a ucis, iar dacă acel eveniment aleatoriu nu ar fi existat, atunci ar fi existat mamuţi şi în ziua de azi. Încercarea de a afla ce s-a întâmplat cu ultimii mamuţi continuă”, a adăugat cercetătorul suedez, transmite Agerpres.

”Mamuţii reprezintă un sistem excelent pentru a înţelege criza biodiversităţii în plină desfăşurare şi ce se întâmplă din punct de vedere genetic atunci când o specie se confruntă cu o reducere rapidă a populaţiei, întrucât acest proces oglindeşte soarta a numeroase populaţii din prezent”, a declarat Marianne Dehasque, de la Centrul pentru Paleogenetică, un joint-venture între Universitatea din Stockholm şi Muzeul de Istorie Naturală din Suedia.