Studiu: Vietățile urâte nu primesc bani / Aproape 94% din speciile pe cale de dispariție nu au primit niciun sprijin în ultimul sfert de secol / 86% din fonduri le-au luat mamiferele

Un studiu realizat de universitățile din Hong Kong și Florența arată că 94% dintre speciile direct periclitate nu au primit niciun sprijin. Cea mai mare parte a resurselor a fost alocată nevertebratelor, iar cele alocate amfibienilor, insectelor și ciupercilor au fost puține, anunță Corriere della Sera.

Protecția biodiversității este una dintre pietrele de temelie ale politicilor moderne de dezvoltare. După decenii de consum nesăbuit de resurse, încercăm să gândim în termeni de protecție și echilibru al tuturor elementelor care pot garanta supraviețuirea planetei.

Dispariția unor specii animale sau vegetale este ca dispariția unor verigi dintr-un lanț, toate fiind la fel de importante pentru supraviețuirea acestuia. Totuși, de la teorie la practică, acest concept nu pare să se aplice.

Acest lucru este demonstrat de faptul că marea majoritate a resurselor destinate proiectelor de conservare, susținute de instituții publice sau private, ajung să protejeze doar o fracțiune a patrimoniului pe cale de dispariție.

Tradus în cifre, aproape 94% din speciile pe cale de dispariție nu au primit niciun sprijin în ultimul sfert de secol.

„Am analizat 14.566 de proiecte de conservare care se întind pe o perioadă de 25 de ani, din 1992 până în 2016, comparând valoarea finanțării pe specii cu statutul acestora în lista roșie întocmită de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (Iucn) – explică Stefano Cannicci, profesor de zoologie la Universitatea din Florența și membru al Iucn.

”Pentru prima dată, efortul mondial de conservare a fost analizat prin studierea distribuției fondurilor și nu prin numărarea articolelor publicate. Ei bine, din cele 1,963 miliarde de dolari alocate de proiecte în total, 82,9% au mers către vertebrate. Plantele și nevertebratele au reprezentat fiecare 6,6% din finanțare, în timp ce ciupercile și algele sunt abia reprezentate, cu mai puțin de 0,2% pentru fiecare dintre cele două categorii”, spune specialistul.

Dar asta nu este tot. La fel ca în Ferma animalelor a lui Orwell, nu toate vertebratele sunt egale, unele mai mult decât altele. Și acestea sunt mamiferele mari, care în termeni absoluți reprezintă doar o treime din mamiferele amenințate, dar care au primit 86% din finanțarea totală.

Ca și cum ar fi influențatori, animalele pot obține mai multă audiență și mai multe credite doar dacă sunt frumoase. Poate pentru că atunci se vorbește mai mult despre ele, pe scurt, ele fac mai mult „engagement”. Și dacă sunt urâte și mici? Ei iau ce mai rămâne.

Acesta este cazul amfibienilor, care se numără printre vertebratele cele mai expuse riscului de dispariție, cu mai multe specii de broaște și salamandre care au fost mult timp în centrul atenției cercetătorilor. Dar fondurile dedicate protecției lor, inclusiv cele ale proiectului Life al Uniunii Europene care vizează și Italia, reprezintă mai puțin de 2% din total.

„În general”, continuă profesorul Cannicci, „animalele pe care le considerăm urâte sau periculoase, cum ar fi liliecii, șerpii, lucertulae și foarte multe insecte, cu excepția fluturilor, sunt foarte slab finanțate în materie de conservare”.