Studiu: Ziariștii americani trăiesc în „bule liberale” și sunt rupți de public

Jurnaliștii americani sunt deconectați de publicul pe care îl deservesc, încrederea în modul în care ziariștii își fac meseria înregistrând în prezent un minim istoric, potrivit unui sondaj realizat de centrul non-partizan Pew Research Center. Analiza a descoperit că una dintre cauzele „ruperii de realitate” a jurnaliștilor din media națională este faptul că cei mai mulți dintre ei activează în doar două orașe, Washington și New York, fiind astfel deconectați de ceea ce întâmplă în restul Americii și de ceea ce vrea opinia publică.

Rupți de realitate

Potrivit studiului, deconectarea între jurnaliști și public este evidentă atunci când fiecare grup a fost întrebat despre prestația organizațiilor de știri legată de cele cinci funcții esențiale ale jurnalismului: acoperirea celor mai importante evenimente ale zilei, raportarea știrilor cu acuratețe, supravegherea liderilor aleși, oferirea unei platforme celor subreprezentați și gestionarea sau corectarea dezinformărilor.

În toate cele cinci domenii, jurnaliştii oferă evaluări mult mai pozitive decât publicul larg asupra muncii pe care o fac organizaţiile de ştiri. Și în ceea ce privește patru din cele cinci funcții, americanii, în ansamblu, sunt mult mai probabil să spună că mass-media face „o treabă proastă” decât „o treabă bună.”

Astfel, conform Centrului Pew, 65% dintre cei aproape 12.000 de jurnalişti chestionaţi au afirmat că mass-media fac o treabă robustă „acoperind cele mai importante evenimente ale zilei” şi raportând ştirile cu acurateţe. Dar o majoritate solidă a publicului american are o viziune opusă, doar 35 la sută declarând că ziariștii relatează știrile cu acuratețe. Acesta este un decalaj de percepție de 30 de puncte, ceea ce reprezintă o diferență semnificativă.

Când au fost întrebați dacă au rezultate bune atunci când „acționează ca un supraveghetor al liderilor aleși,” 52% dintre jurnaliști au răspuns afirmativ. Dar numărul a fost extrem mic atunci când publicului i-a fost pusă aceeași întrebare: mai puțin de 3 din 10 americani chestionați au fost de acord cu opinia că ziariștii acționează ca supraveghetori ai liderilor politici.

La întrebarea dacă jurnaliștii gestionează și corectează dezinformarea în mod constant, 43% dintre cei din industrie au răspuns că „da,” în timp ce doar 25% din americanii chestionați au fost de acord cu această opinie.

Aproape jumătate (46 la sută) dintre jurnaliști au spus că se simt conectați cu cititorii și telespectatorii lor. În același timp, doar un sfert dintre americanii chestionați de Pew Center au spus că se simt conectați la instituțiile media de la care primesc știrile.

În general, potrivit analizei Pew, doar 29 la sută dintre adulții din SUA spun că au „o cantitate suficientă de încredere” în informațiile pe care le primesc. În 1976, în era scandalului post-Watergate – care a dus la demisia din funcția de președinte a lui Richard Nixon -, încrederea în mass-media era de 72 la sută, respectiv cu 43 de puncte mai mare decât se înregistrează în prezent.

Cauzele deconectării

Comentând rezultatele studiului, publicația The Hill – care este apropiată stângii politice americane – a scris că unul motivele prăpastiei majore dintre jurnaliști și public este faptul că majoritatea presei naționale din Statele Unite este localizată în două locuri: New York City și Washington, D.C.

Cele două orașe sunt considerate fiefuri ale stângii democrate, unde locuitorii votează în mod tradițional cu candidații Partidului Democrat, atât pentru Congres, cât și pentru Casa Albă.

De exemplu, la alegerile din 2020, doar 9% dintre alegătorii cartierului Manhattan din New York au votat pentru Donald Trump. În capitala federală, sprijinul lui Trump a fost de doar 5,4%, subliniind faptul că cei care locuiesc în aceste orașe sau în apropierea lor trăiesc în zone covârșitor liberale. „Este în natura umană că percepția unui jurnalist asupra problemelor se va conforma în general locurilor și oamenilor cu care lucrează și trăiește,” a scris The Hill.

Publicația l-a citat pe ziaristul Bob Schieffer, care a abordat acest subiect cu câțiva ani în urmă și a explicat cât de izolați au devenit jurnaliştii, care trăiesc în niște „bule.” „În 2004, un reporter din opt locuia la New York, Washington sau Los Angeles,” a precizat Schieffer în cartea sa Overload: Finding the Truth in Today’s Deluge of News. „Acest număr este acum redus la unul din cinci care locuiește în acele trei locuri.”

De asemenea, Schieffer a mai menționat o altă cauză ce stă la baza diferenței de percepție între ziariști și publicul american: scăderea masivă a reporterilor locali din cauza micșorării bugetelor.

„Deși nicio soluție nu pare evidentă, există o opinie generală în întreaga industrie că, dacă ziarele locale dispar și o entitate nu se ridică să facă ceea ce ne-am așteptat de la ele – adică să fie cu ochii pe administrația locală -, vom experimenta corupție la niveluri pe care nu le-am văzut niciodată,” a afirmat Bob Schieffer.

Potrivit unor informații citate de The Hill, din 2004, aproximativ 1.800 de ziare s-au închis din cauza scăderii reclamelor tipărite, în timp ce cititorii s-au orientat către presa online, mult mai convenabilă. Scăderea numărului de reporteri și editori a dus la mai puțină încredere din partea publicului, pe măsură ce colectarea de știri devine din ce în ce mai limitată la două sau trei orașe mari din America.

Iar situația nu pare că se va schimba, ci dimpotrivă, scrie The Hill. Din ce în ce mai mult, ziarele locale își reduc personalul pe măsură ce profiturile scad în era digitală. Rezultatul este că organizațiile de știri online cu sediul aproape exclusiv în New York sau D.C. continuă să se extindă.

În sfârșit, studiul Pew a constatat că prăpastia dintre ziariști și public pare să se datoreze și partizanatului jurnaliștilor. Când li i s-a cerut să caracterizeze industria jurnalismului într-un singur cuvânt, 74% dintre jurnalişti au aplicat un cuvânt cu o conotaţie negativă, inclusiv „haos” şi „luptă.” Alte cuvinte oferite au inclus „părtinitor,” „partizan” și „stresant.” (În ciuda acestor descrieri, 77% dintre jurnaliștii chestionați spun că ar alege din nou aceeași carieră).

Publicația a menționat un studiu din 2013 al profesorilor de jurnalism de la Universitatea Indiana, Lars Wilnat și David Weaver, care a constatat că doar 7% dintre jurnaliști se identifică drept republicani. În 2002, acest număr era de 18 la sută.

Numărul jurnaliştilor care s-au identificat ca independenţi a fost de 50,2%, cel mai mare procent de când a început sondajul, iar numărul cel care s-au identificat drept democrați a fost de 28,1%.

Concluzia publicației este că „dacă ești un republican care dă interviuri pentru un loc de muncă la The New York Times, care nu a susținut un candidat republican la președinție de 66 de ani, sau la The Washington Post, care nu a susținut niciodată un candidat republican la președinție, este probabil o idee proastă să-ți împărtășești afilierea la partid. Asta este starea mass-media în 2022, unde bulele (în care locuiesc/muncesc ziariștii) din New York și din capitala națiunii sunt din ce în ce mai izolate fonic, excluzând restul lumii.”

Câteva exemple

The Hill a citat „un exemplu perfect al deconectării dintre anumiți jurnaliști și public,” venit de la prezentatorul CNN, Don Lemon.

„La CNN, nu ne prezentăm opiniile, prezentăm povestea și încercăm să rămânem la mijloc,” a susținut el recent într-o emisiune. Dar în cadrul aceluiași segment, Lemon a oferit această opinie: „Există un partid, în acest moment, care nu funcționează de fapt, care a indus în eroare poporul american și acesta este Partidul Republican.” El a lăudat apoi Partidul Democrat, despre care a spus că „lucrează pentru democrație.”

The Hill a scris în acest context, citând un studiu de la Universitatea Harvard, că 93% din acoperirea de către CNN a primelor 100 de zile de mandat ale republicanului Trump a fost negativă și a evoluat descendent și mai mult din acel moment.

La rândul său, postul FoxNews – apropiat conservatorilor din Statele Unite – a oferit mai multe exemple care, susține el, arată că jurnaliștii de la rețelele CNN, NBC și MSNBC, considerate liberale, promovează narațiunea conform căreia republicanii nu merită acoperire egală cu omologii lor democrați. În opinia acestor ziariști, republicanii sprijină valorile anti-democrate și sunt mai predispuși să susțină falsuri.

De exemplu, la emisiunea „The ReidOut” de la MSNBC, gazda Joy Reid și invitatul ei, analistul politic de stânga Mathew Dowd, au sugerat că mass-media au fost prea neutre în relatările lor despre Partidul Republican și, prin urmare, trebuie să-și intensifice ostilitatea. Ea a adăugat că democrații și republicanii „nu sunt la fel” și i-a îndemnat pe colegii reporteri „să le spună alegătorilor” că Partidul Republican este „o amenințare” la adresa libertății.

În urmă cu un an, prezentatorul NBC News Lester Holt a spus că reporterii nu trebuie să audă ambele părți ale unei povești pentru a determina care este „adevărul.”

„Cred că a devenit clar că corectitudinea este supraevaluată… ideea că noi ar trebui să acordăm întotdeauna celor două părți greutate și merite egale nu reflectă lumea în care ne aflăm,” a spus Holt. Mai târziu, el a afirmat că datoria unui reporter este să fie „corect față de adevăr” și a cerut celorlalți jurnaliști să nu acorde timp sau atenție taberei adverse. „Deciziile de a nu acorda timp egal argumentelor nesusținute nu sunt o neglijare a responsabilității jurnalistice sau a unui fel de agendă, ci sunt, de fapt, exact opusul,” a adăugat el.

Argumente similare au fost formulate și de ziariști de la MSNBC, New York Times Magazine, New Republic sau TIME.

Surse: The Hill, Politico, CNN, FoxNews, The Daily Caller, Chicago Tribune, Pew Research