SUA: Campanie intensă pentru desființarea Colegiului Electoral si alegerea presedintelui prin vot popular direct

Senatul din Carson City (Nevada) a adoptat în această săptămână o lege care prevede acordarea celor șase voturi electorale din stat candidatului prezidențial care câștigă votul popular în întreaga țară, nu doar în Nevada.

Dacă guvernatorul Steve Sisolak (Partidul Democrat) va semna proiectul de lege, Nevada va deveni cel de-al 15-lea stat american – la care se adaugă Districtul Columbia – care se alătură unui pact al statelor care vor să renunțe la actualul sistem electoral din Statele Unite.

Pactul va intra în vigoare odată ce va fi adoptat de suficiente state pentru a garanta câștigătorului alegerilor prezidențiale 270 de voturi electorale, asigurând astfel alegerea sa în fotoliul de lider la Casa Albă.

Proiectul de lege adoptat de senatorii din Nevada (12 voturi pentru și 8 împotrivă) face parte dintr-o campanie majoră, condusa de democrati, ce se desfășoară în prezent în America prin care se încearcă să se elimine influența Colegiului Electoral și să se revizuiască modul în care Statele Unite își aleg președinții.

​Discuțiile despre modificarea sistemului electoral au dominat de mult timp scena politică americană, însă ele s-au intensificat după alegerile pentru Casa Albă din 2016.

Partidul Democrat s-a plâns atunci că Hillary Clinton, candidatul sau la funcția de președinte, a pierdut în final scrutinul deși a avut mai multe voturi populare decât contracandidatul republican, Donald Trump (65.853.514 de voturi pentru fosta secretară de stat față de 62.984.828 voturi obținute de omul de afaceri din New York). Republicanul a fost desemnat președinte după ce a câștigat votul electoral: 304 la 227.

​În prezent, o mișcare susținută desfășurată în mai multe state americane încearcă să modifice sistemul electoral, despre care afirmă că favorizează candidații republicani în detrimentul celor democrați.

Campania este creația lui John Koza, co-fondator al Votului Popular Național, o organizație care încearcă să elimine influența Colegiului Electoral. Koza speră ca eforturile sale și ale mișcării pe care a inițiat-o vor duce în final la modificarea felului în care americanii își aleg președintele.

Potrivit celor mai multe sondaje de opinie, majoritatea alegătorilor americani susține alegerea președintelui prin vot popular direct.

​Koza a declarat că el și colegii săi fac lobby pe lângă legiuitorii din toată țara începând cu anul 2006 pentru a pune în aplicare astfel de legi.

Un observator atent al Colegiului Electoral încă din anii 60, Koza a afirmat că s-a simțit frustrat în 2004, când alegerile prezidențiale dintre președintele republican George W. Bush și adversarul său democrat, John Kerry, au fost decise de doar câteva state (62.040.610 voturi pentru Bush, care a câstigat 286 de voturi electorale, fata de 59.028.444 în favoarea lui Kerry, care a primit 251 de voturi electorale).

Cu patru ani înainte, Bush jr. a câstigat alegerile prezidentiale, desi a pierdut votul popular în fata democratului Al Gore. Republicanul a obtinut însa 271 de voturi electorale, în timp ce Gore a primit 266, o diferenta minora.

​În opinia lui Koza, cele întâmplate atunci nu au fost corecte, iar situatia s-a repetat si la alte alegeri. „Votul fiecăruia alegător ar trebui să conteze. Dar campanii întregi se desfășoară în jurul câtorva state (n.red. așa-numitele battleground states sau state cu voturi decisive) și acest lucru, la rândul său, distorsionează politica guvernamentală,” a declarat el.

​În alegerile prezidențiale, Constituția SUA acordă statelor un anumit număr de electori, egal cu reprezentarea lor combinată în Camera Reprezentanților și Senatul de la Washington.

La rândul lor, electorii aleg președintele. În general, candidatul care câștigă cele mai multe voturi populare în fiecare stat primește toți alegătorii statului respectiv, deși câteva state utilizează reguli diferite. Candidatul care obține majoritatea voturilor electorale devine președintele Americii.

În principiu, Colegiul Electoral există pentru ca fiecare stat, indiferent de mărimea lui, să conteze în procesul electoral, oferind o balantă între statele cu populatie numeroasă si cele cu un număr mai mic de alegători.

​Dar, așa cum s-a întâmplat la alegerile din 2016, președinte nu devine întotdeauna candidatul care câștigă votul popular general.

În 2016, Hillary Clinton a primit cu circa trei milioane de voturi mai mult decât președintele Trump, dar statele pe care ea le-a câștigat i-au dat mai puține voturi electorale decât cele primite de Trump.

​De-a lungul istoriei, cinci președinți americani au câștigat mandatul în timp ce au pierdut votul popular, inclusiv doi din ultimii trei lideri de la Casa Albă: Bush jr. și Trump.

​Un acord controversat

​După votul din camera superioară a legislativului din Carson City, Nevada a devenit astfel cel mai recent stat american care a adoptat un proiect de lege ce prevede acordarea voturilor sale electorale candidatului prezidențial care a câștigat votul popular în întreaga tara: cele 50 de state și Districtul Columbia.

Înțelegerea dintre aceste state, denumită The National Popular Vote Interstate Compact (NPVIC), este menită să se asigure că candidatul prezidențial care primește cele mai multe voturi la nivel național este ales președintela SUA. Acordul va intra în vigoare numai atunci când va garanta acest rezultat.

Cele paisprezece state și Districtul Columbia care au aderat la NPVIC până în acest moment au împreună 189 de voturi electorale, adică 35,1% din Colegiul Electoral și 70% din cele 270 de voturi necesare pentru a conferi acordului legalitatea necesară.

​Mișcarea de modificare a sistemului electoral ia asadar amploare. Până în prezent, doar în 2019, Colorado, New Mexico și Delaware au adoptat legi prin care au aderat la pact. Maine și Oregon ar putea face pași similari în acest an.

​Potrivit experților în drept constituțional însa, aplicarea acordului NPVIC ar putea fi foarte dificilă fără aprobarea Congresului. În același timp, acestia susțin că pactul ar fi extrem de vulnerabil la provocările legale.

​Democrații, mai ales, susțin că sistemul actual favorizează în mod nedrept statele rurale cu populații mai mici, care sunt adesea puternic republicane. Acestea din urmă nu agreează însa ideea renunțării la sistemul cu Colegiul Electoral.

De exemplu, după ce legislativul din Colorado (dominat de democrați) a adoptat o lege similară celei din Nevada în luna martie a acestui an, conservatorii din stat au protestat vehement.

Unul dintre ei a sugerat ca legea care a primit girul guvernatorului democrat Jared Polis să fie denumită „We Really, Really, Really, Really, Really Hate Donald Trump Act of 2019,” în timp ce senatorul republican Jerry Sonnenberg s-a declarat convins că schimbarea ar slăbi puterea electorală a statelor rurale mai slab populate, cum ar fi Wyoming și Utah, consolidând în același timp state liberale si dens populate, precum California și New York.

​În opinia sa, Colegiul Electoral a fost creat astfel încât „oamenii din zonele rurale să nu fie sufocați de către mase,” declarându-se favorabil menținerii Colegiului Electoral.

​De partea lor, Koza și cei din mișcarea Votul Popular Național susțin că eforturile lor nu îl au în vedere pe Trump, ci urmăresc lucruri mult mai profunde.

De altfel, Koza crede că mișcarea sa nu va ajunge la momentul culminant mai repede de alegerile din 2024, când, cel mai probabil, Donald Trump nu va fi înscris pe buletinele de vot.

​”Problema publică vizibilă acum cu sistemul electoral este că candidatul care a venit pe locul al doilea ajunge la Casa Albă. Dar adevărata problemă este că foarte puține state atrag atenția echipelor de campanie prezidențiale,” a afirmat inițiatorul Votului Popular Național.

​Pagina MSN, care a preluat un material publicat de The New York Times pe această temă, l-a citat pe Sanford Levinson, expert în dreptul constituțional la Universitatea din Austin (Texas), care este extrem de critic față de sistemul cu Colegiul Electoral, dar care a spus că nu crede că pactul interstatal va rezolva toate problemele inerente alegerilor americane.

​În opinia acestuia, Constituția SUA dă o reprezentare disproporționată statelor mai mici în cadrul Colegiului Electoral, dar el crede că întregul sistem de vot ar trebui modificat. O majoritate populară ar trebui să decidă în mod direct președintele, a spus Levinson. Sistemul pus pe picioare în 1787 ar trebuit modificat, deoarece „vremurile se schimbă,” a declarat el.

​Expertul a anticipat că, chiar dacă vor exista suficiente state care vor semna pactul NPVIC pentru ca acesta să intre în vigoare, vor exista provocări juridice semnificative dacă propunerea nu este aprobată de către Congres.

„Ce se întâmplă dacă se dovedește că candidatul republican iese pe primul loc, dar nu obține majoritatea votului, iar statul California spune: Așteaptă, nu vedem niciun motiv pentru care electorii noștri ar trebui să voteze pentru candidatul care nu a obținut majoritatea. Vor putea atunci celelalte state să o pună în aplicare sau nu?” s-a întrebat Levinson.

Voci conservatoare cer în acelasi timp protejarea cu orice preț a Colegiului Electoral.

Surse: MSN, National Popular Vot, NPR

Sursa foto: Pexels