SUA: Care este strategia republicanilor în scandalul Ukrainegate și cum vor să-l apere pe Trump

Politicienii republicani din Congresul de la Washington au făcut front comun ca să îl apere pe președintele Donald Trump în fața procedurii de impeachment, care vizează punerea sub acuzare și destituirea sa, afirmând că discuția telefonică a liderului de la Casa Albă cu omologul său ucrainean privind afacerile familiei Biden în Ucraina a fost nepotrivită, dar în niciun caz nu este condamnabilă.

Aceasta pare să fie, în opinia analiștilor americani, strategia cu care Partidul Republican (GOP) va încerca să combată eforturile democraților de a-l înlătura de la putere pe Trump. Este, cred comentatorii, o atitudine ce are șanse reală de reușită, mai ales în condițiile în care susținerea populară pentru destituirea liderului republican nu pare să fie atât de puternică pe cât sperau democrații.

La mijlocul săptămânii trecute, Camera Reprezentanţilor a aprobat, cu 232 de voturi pentru, 196 împotrivă și patru abțineri, o rezoluţie care stabileşte următorii paşi ai procedurii de impeachment declanşate împotriva preşedintelui Trump.

Democraţii încearcă să demonstreze că liderul de la Casa Albă a exercitat presiuni asupra Ucrainei pentru a-l compromite pe fostul vicepreşedinte democrat Joe Biden, cel mai probabil contracandidat al său la alegerile prezidenţiale de anul viitor, şi al cărui fiu, Hunter Biden, a lucrat începând din 2014 pentru compania ucraineană Burisma, care acționează în sectorul gazelor.

Respectiva companie ucraineană a fost ţinta unei anchete conduse de un procuror a cărui demitere a fost cerută atunci Kievului de către Joe Biden pe motivul slabelor rezultate ale acelui procuror în lupta împotriva corupţiei. Dar Trump crede că motivul real al acestei cereri a fost de fapt investigaţia condusă de procurorul ucrainean împotriva fiului vicepreşedintelui şi i-a sugerat actualului preşedinte ucrainean, Volodimir Zelenski, să acţioneze în privinţa acelei anchete.

Avocat şi investitor, Hunter Biden a făcut parte din 2014 până în 2019 din Consiliul de supraveghere al Burisma, între ai cărui fondatori se află oligarhul pro-rus, Mikola Zloşevski. În momentul în care Hunter a început să lucreze pentru compania ucraineană (unde ar fi avut un salariu de 50.000 de dolari, deși nu avea niciun fel de experiență în domeniul energetic), tatăl său era vicepreşedinte al SUA în mandatul preşedintelui democrat, Barack Obama.

Imediat după votul de joi din Camera Reprezentanților, dominată de democrați, președintele Statelor Unite a scris pe Twitter că este „cea mai mare vânătoare de vrăjitoare din istoria americană,” în timp ce un comunicat al Casei Albe a descris procedura lansată de democrați drept „injustă, anticonstituţională şi fundamental anti-americană.”

Strategia GOP
Care au fost însă lucrurile rezultate din votul din Camera Reprezentanților și din cele întâmplate în ultimele zile la Washington? Să le luăm pe rând:

* În primul rând, republicanii din Cameră au făcut front comun în timpul votului și niciunul dintre ei nu a susținut rezoluția avansată de democrați. În ciuda declarațiilor anterioare ale stângii americane, care spera că Trump va fi abandonat de cel puțin o mână dintre republicani, inclusiv cei care au anunțat că nu vor căuta sa mai candideze din nou și se vor retrage, acest lucru nu s-a întâmplat. Unitatea republicanilor a fost remarcată de analiști, care afirmă că aceasta este un semn al atitudinii generale pe care GOP a adoptat-o în fața eforturilor democraților de a-l înlătura pe Trump din fotoliul de președinte.

Dacă această poziție se va menține și în Senat (în cazul, foarte probabil, că se va ajunge până acolo), este clar că încercările Partidului Democrat vor fi zădărnicite de majoritatea republicană din camera superioară a Congresului. Niciunul nu îl va abandona pe Trump, iar speranțele democraților de a obține destituirea presedintelui sunt complet nule.

Reamintim că, după votul din Camera Reprezentanților, Senatul va fi însărcinat cu organizarea procesului legat de procedura de impeachment în care există un prag mai mare de voturi necesare care trebuie atins pentru ca procedura să aibă succes. Asta înseamnă că, în Senat, un număr mai mare de aleși trebuie să voteze în favoarea condamnării decât în Camera Reprezentanților.

În Cameră, este necesară o majoritate simplă, iar în Senat este nevoie de o majoritate de două treimi (67%). Dacă Senatul nu reușește să adune numărul necesar de voturi, atunci președintele va fi doar pus sub acuzare (impeached), dar nu va fi înlăturat din funcție. Așa s-a întâmplat în cazurile de impeachment de până acum, cu Andrew Jackson și Bill Clinton.

Rezultatele motiunii de joi dovedesc în mod clar cum congresmenii americani au votat conform liniei de partid. Prin comparație, în 1998, Camera Reprezentanților a votat punerea sub acuzare a președintelui Bill Clinton cu 258 de voturi pentru și 176 împotrivă, iar 31 de democrați s-au alăturat republicanilor care au votat în mod unit în favoarea procedurii. De asemenea, votul din 1974 privind autorizarea declanșării procedurii de impeachment împotriva lui Richard Nixon a fost cu adevărat bipartizan, fiind adoptat cu 410 voturi la 4.

* Doi democrați au votat împotriva rezoluției propuse de propriul partid: Collin Peterson (Minnesota) și Jeff Van Drew (New Jersey). Nu este deloc un număr semnificativ, dar el arată că nu există o unitate de opinii a democraților în ceea ce privește înlăturarea lui Trump, așa cum pretindeau liderii formațiunii. Analiștii au avertizat de altfel în repetate rânduri că procedura declanșată de Partidul Democrat va avea repercusiuni negative asupra democraților moderați, aleși în districte care au votat cu Trump în 2016. Acești democrați sunt cei mai vulnerabili, iar scrutinul din noiembrie viitor, când vor fi aleși și membri ai Congresului, va fi unul extrem de dificil pentru ei. Până una alta, democrații nu au un consens pro-impeachment.

În plus, se întreabă analiștii, lipsa de unitate a democraților va face extrem de dificilă recrutarea unor congresmeni republicani în lupta pentru demiterea lui Trump. Cum, se întreabă aceștia, vor putea democrații să convingă republicani să li se alăture, dacă ei nu sunt în stare să-și convingă proprii colegi de partid?

* Votul din Camera Reprezentanților, dat în mod evident în funcție de pozitia partidului, prevestește luptele pe viață și pe moarte care se vor da în Congresul de la Washington în perioada următoare. Niciuna dintre cele două tabere, democrată și republicană, nu dă semne de compromis și este de așteptat ca ostilitățile privind soarta lui Trump, precum și intensificarea retoricii de ambele părți, să împartă și mai mult o țară deja divizată politic.

* Strategia republicanilor de a forța democrații să dea dovadă de transparență a fost eficientă și a funcționat. La presiunea republicanilor, care au intrat cu forța într-o cameră securizată din Congres unde democrații audiau martori și au cerut desecretizarea audierilor, democrații au fost nevoiți să accepte desfășurarea unor sesiuni publice. Rezultatul? Acest lucru va permite, de exemplu, și republicanilor din Senat (dacă procedura va ajunge până acolo) să emită citații și să ceară audierea unor martori, inclusiv a unora favorabili apărării. Foarte probabil, ei vor chema la audieri și foști membri ai administrației lui Obama, inclusiv lideri ai serviciilor de informații din perioada președintelui democrat, pe care i-au acuzat constant că „au conspirat” împotriva lui Trump.

* După votul din Cameră, liderii republicanii au reluat și mai agresiv tema că democrații caută cu orice preț să-l înlăture pe Trump, printr-o campanie exagerată și arogantă, care nu are legatură cu realitatea și cu faptele. De aceea comentatorii consideră că nu este exclus ca preşedintele Trump să iasă întărit în urma eforturilor democraților de a-l demite, iar susținerea lui în rândul republicanilor sa crească constant.

Ideea că preşedintele este vânat inutil de democrați ar putea să ajute la mobilizarea bazei sale electorale, făcând ca alegătorii republicani sau independenţii care preferă Partidul Republican să iasă în număr mare la vot în noiembrie viitor. Multi analiști cred că, la o adică, republicanii îşi vor mobiliza eforturile în faţa unei campanii de destituire a lui Trump pe care o percep ca lipsită de dovezi clare și lansată doar de dragul de a înlătura pe cel care a învins-o pe Hillary Clinton la scrutinul trecut. „Comportamentul scandalos al democraților a creat o majoritate furioasă care va vota,” a afirmat de altfel presedintele Trump în timpul unui miting electoral desfășurat vineri seara.

* Republicanii continuă să se folosească de eforturile democraților pentru a strânge donații. Managerul campaniei de realegere a lui Trump în 2020, Brad Parscale, a anunțat că republicanii au strâns 3 milioane de dolari chiar în ziua votului din Camera Reprezentanților.

Cifrele nu sunt deloc surprinzătoare. În septembrie, în primele 24 de ore după ce democrații din Camera Reprezentanților au anunțat că vor deschide o anchetă formală de punere sub acuzare a liderului de la Casa Albă, campania de realegere a președintelui Trump și Comitetul Național Republican (RNC) au primit cinci milioane de dolari din donații din toate cele 50 de state americane. Comentatorii au vorbit și atunci de modul în care republicanii încearcă să profite de mutarea extrem de riscantă a democraților pentru a energiza baza politică a președintelui și a stârni entuziasmul alegătorilor conservatori înainte de scrutinul din 2020.

În plus, donațiile masive confirmă, cel puțin până în acest moment, predicția repetată constant de Trump potrivit căreia decizia democraților va fi „un lucru pozitiv pentru mine” (într-un segment din programul său din urma cu câteva zile, realizatorul Don Lemon de la CNN, unul dintre cei mai înverșunați critici ai președintelui, și-a exprimat îngrijorarea că Trump ar putea să fie într-o poziție mult mai puternică decât cred democrații, semn că îngrijorările stângii americane sunt reale. Comentariul lui Lemon poate fi vizualizat aici.

* În sfârșit, susținerea opiniei publice pentru procedura de impeachment nu este atât de puternică pe cât sperau democrații și, în ciuda numeroaselor anchete de opinie publicate în ultimele săptămâni, este greu de spus ce cred americanii din afara capitalei despre ce se întâmplă la Washington. Este adevărat, numărul alegătorilor care susțin punerea sub acuzare și destituirea lui Trump este mai mare decât al celor care se opun acestora, dar diferența dintre cele doua tabere nu este semnificativă. Potrivit RealClearPolitics, care face o medie a celor mai importante sondaje de opinie din Statele Unite, procentul celor care au răspuns „Yes/Remove” la întrebarea privind soarta lui Trump este cu doar 3.2% mai mare decât al celor care se opun. (47.9% față de 44.7%). Este un procent scăzut și, ținând cont de dinamica situației și de succesiunea rapidă a evenimentelor din Washington, el ar putea să se schimbe de la o saptamâna la alta.

Surse: CNN, Washington Examiner, Yahoo News, The National Interest