SUA: Politica imigraţiei, afectată de războiul fotografiilor. Cazul revistei TIME

În această săptămână, în plin scandal legat de politicile de separare ale famililor de imigranţi ajunşi la frontiera de sud a Statelor Unite, revista TIME a decis să folosească pentru coperta următorului său număr imaginea unei fetiţe din Honduras care plânge în timp ce ea şi mama ei sunt reţinute de către agenţii americani în statul Texas. Fotografia micuţei Yanela Denis Sanchez, în vîrstă de doi ani, a devenit una dintre imaginile emblematice ale crizei imigranţilor, fiind folosită, în special de către cei care se opun Administraţiei Trump, pentru a acuza politicile liderului republican privind refugiaţii şi solicitanţii de azil.

Zeci de ziare și reviste din întreaga lume au publicat imaginea fetiţei şi, ulterior, capturi cu coperta revistei TIME, alimentând valul global al indignării care l-a forţat, în cele din urmă, pe preşedintele Trump să facă pasul înapoi şi să semneze un ordin executiv ce stipulează că familiile imigranţilor ilegali nu vor mai fi separate la graniţă. Informaţii apărute vineri indică însă faptul că fetiţa din Honduras nu fusese de fapt separată de mama ei, iar editorii revistei TIME – care au publicat o erată, insistând însă asupra simbolismului fotografiei – sunt acuzaţi că au manipulat şi inflamat situaţia din motive politice, făcând un deserviciu celor care caută să ajungă în Statele Unite ocolind punctele oficiale de trecere a frontierei.

Imaginea fetiţei care plânge în timp ce ea și mama ei sunt reținute de agenţii americani în Texas, a făcut înconjurul lumii și a ajuns să fie un simbol al dezbaterii intense din Statele Unite despre separarea famililor de imigranţi ilegali. Revista TIME a pus fotografia micuţei îmbrăcată cu o hăinuţă roz pe coperta ultimului său număr (care va apărea pe 2 iulie), modificând imaginea pentru a sugera că Yanela se uită plângând la preşedintele Donald Trump, aflat lângă ea. Titlul de pe copertă este: „Bine ai venit în America,” iar TIME a scris că e „o imagine pe care America n-o poate ignora.”

Potrivit însă agentului din Immigration and Customs Enforcement care a fost implicat în reţinerea fetei şi a mamei sale, imaginea realizată de fotograful Getty John Moore „ar putea fi înşelătoare,” deoarece lasă să se înţeleagă că Yanela a fost separată de mama ei. Agentul Carlos Ruiz a afirmat că mama și fiica ei nu au fost separate, că sunt împreună într-un adăpost pentru familii din Dilley (Texas), iar procedurile de imigrare ale celor două sunt în prezent în curs de analizare.

„Patrulam frontiera. Era după ora 10 noaptea,” a declarat agentul Ruiz pentru CBS News. Ruiz a fost primul care le-a întâlnit pe Sandra Sanchez (32 de ani) și pe fiica ei, după ce acestea au traversat ilegal fluviul Rio Grande în Texas. „I-am cerut să pună copilul în fața ei, nu departe de ea; micuţa era chiar în fața ei… Ca să o putem percheziţiona în mod corespunzător pe mamă,” a spus Ruiz. „Copilul a început să plângă imediat ce mama a pus-o jos. M-am dus personal la mamă si am întrebat-o: Sunteţi bine? Copilul e OK? Mi-a răspuns: Da, e obosită și însetată, este ora 11 noaptea.”

Fotograful John Moore, care a surprins momentul în seara zilei de 12 iunie, se afla la doar câţiva metri distanţă de Sanchez şi de micuţa Yanela. În momentul în care grupul în care se aflau a fost interceptat de agenţii americani, Sanchez îşi alăpta fetiţa. Moore, care l-a însoţit pe agentul Ruiz timp de nouă ore în timp ce acesta patrula de-a lungul frontierei dintre Statele Unite şi Mexic, a declarat: „Când am făcut această fotografie, știam că va fi importantă. Nu aveam cum să ştiu că va influenţa oamenii la nivelul la care a făcut-o. Am întrebat-o (n.red. pe femeie) de cât timp călătorea și mi-a aruncat această privire obosită, după care mi-a spus că era pe drum cu fiica ei de o lună de zile… Imaginați-vă că faceți acest lucru cu copiii. De fapt, este aproape imposibil să vă imaginați asta.”

Moore a spus că Ruiz și ceilalţi agenți americani au acționat în mod profesionist în noaptea în care a fost făcută poza. „Ei o folosesc (n.red. fotografia) pentru a simboliza o anumită politică, însă nu a fost cazul acestei imagini,” a declarat agentul Ruiz. „Totul a durat mai puțin de două minute. De îndată ce percheziţia s-a terminat, mama a luat-o pe fetiţa în braţe și aceasta a încetat imediat să mai plângă.”

Ruiz a spus că el și colegii săi reprezintă mai mult decât simplii angajaţi ai Border Patrol. „Suntem, de asemenea, părinți, suntem de asemenea fii, avem și noi familii, avem grijă și ne facem datoria, și îi tratăm pe acești oameni cât de uman şi de bine putem.”
Fotograful John Moore s-a declarat fericit de felul în care imaginea a fost folosită şi a ajuns să reprezinte tragedia reprezentată de separarea famililor de imigranţi ajunşi în Statele Unite. „De multe ori, vorbim despre imigrație în termeni statistici, iar atunci când pui o față umană și umanizezi o problemă, îi faci pe oameni să simtă. Iar atunci când îi faci pe oameni să simtă, ei au compasiune. Iar dacă am făcut doar puțin din asta, atunci e bine,” a spus Moore.

Declaraţia agentului de frontieră american a venit la scurt timp după ce mai multe publicaţii au preluat un material exclusiv al ziarului Daily Mail, în care tatăl fetiţei, Denis Valera, a recunoscut că Yanela nu a fost separată de mama ei. Valera a spus că fetița și mama ei au fost reținute împreună în orașul de frontieră McAllen din Texas, unde Sanchez a solicitat azil. Cele două nu au fost separate de către agenţii americani de frontieră.

Sanchez și fiica ei au părăsit Puerto Cortes, un port din Honduras, situat la nord de capitala Tegucigalpa, fără să-i spună lui Valera sau celorlalți trei copii ai cuplului. Bărbatul a spus că și-a închipuit că Sanchez a plecat cu fetița pentru Statele Unite, unde are familie, în căutarea unor oportunități economice mai bune. „E OK dacă sunt deportate, atâta timp cât (americanii) nu lasă copilul fără mama ei. Aștept să văd ce se va întâmpla cu ele,” a declarat Valera. El susţine că soţia lui a plătit 6.000 de dolari unui traficant de persoane care să le ajută să ajungă în Statele Unite. Femeia a mai fost deportată şi înainte din Statele Unite, în 2013.

Bărbatul a afirmat că a fost supărat atunci când a văzut imaginea fetiţei sale plângând şi că „i-a sfâşiat inima,” adăugând însă că nu susţine gestul soţiei sale de a pleca cu fetiţa fără să-şi ia rămas bun. „Fiica mea a devenit un simbol al separării copiilor la frontiera Statelor Unite. Poate că ea chiar l-a emoţionat pe președintele Trump.” Oficiali din Honduras au confirmat varianta relatată de Denis Valera.

O politică controversată. Fotografia micuţei Yanela a venit în contextul unei dezbateri tensionate în Statele Unite, unde Adminsitraţia Trump a fost criticată pentru politica de separare a famililor de imigranţi ce traversează ilegal graniţa de sud. Criticii afirmă că aşa-numita „politică de toleranță zero” a Casei Albe în domeniul imigraţiei – implementată în luna aprilie – a dus, în perioada 5 mai – 9 iunie, la separarea a 2.332 de copii de părinții lor la frontiera dintre SUA şi Mexic. Înregistrări video ale copiilor separați, care sunt ţinuţi în cuști, o înregistrare audio cu copii care plâng şi fotografia lui Moore au provocat furie în întreaga lume şi l-au forţat pe preşedintele Trump să semneze un ordin executiv care prevede ca familile imigranţilor ilegali să nu mai fie separate în perioada în care aşteaptă decizia instanţelor (legislația actuală din SUA nu permite familiilor să fie deţinute împreună dacă părinții sunt urmăriţi penal pentru trecerea ilegală a frontierei).

Liderul de la Casa Albă declarase că dorește să arate că este ferm în privinţa imigraţiei, dar a recunoscut că „politica de toleranță zero” l-a făcut să pară că „nu are inimă”. Retragerea lui în acest caz a fost una neobişnuită, căci momentele în care preşedintele Trump îşi cere scuze sunt aproape inexistente. Analiştii americani spun că, cel mai probabil, ceea ce l-a făcut să cedeze a fost opoziţia aproape generală la nivel mondial legată de politica de separare a famililor de imigranţi, despre care premierul britanic Theresa May a spus că este „profund deranjantă”, în timp ce Papa Francis a descris-o drept „imorală.” Amnesty International, Naţiunile Unite, democraţii şi presa liberală, dar chiar şi o parte dintre republicani au criticat poziţia preşedintelui.

În stânga eşichierului politic american mai ales, indignarea a atins cote uriaşe, deşi unele voci susţin că Trump nu face altceva decât să implementeze o politică care exista de mult şi care a fost aplicată inclusiv de preşedintele Barack Obama. Activiști, congresmeni și jurnaliști au acuzat Casa Albă că operează „lagăre de concentrare,” în timp ce diferite site-uri au publicat numerele de telefon ale unor oficiali ai administrației Trump. În urmă cu câteva zile, şefa Departamentului pentru Securitate Internă (DHS) a fost alungată dintr-un restaurant de activişti furioşi. New York Daily News a folosit fotografia pentru coperta numărului din 16 iunie, alături de titlul: „Crud. Fără inimă. Laş. Trump,” iar analistul CNN Chris Cillizza a scris că fotografia „arată diferența de compasiune care există între politica de toleranţă zero a Administrației Trump și oamenii din viața reală care sunt afectați de ea.”

În afara de coperta revistei TIME, fotografia micuţei a fost folosită în cadrul unei acţiuni de strângere de fonduri pe reţeaua Facebook, care a reuşit să atragă peste 18 milioane de dolari în donații de la aproape o jumătate de milion de persoane. Banii sunt destinaţi celor de la Refugee and Immigrant Center for Education and Legal Services (RAICES), o organizaţie nonprofit cu sediul în Texas, care oferă servicii juridice imigranților și refugiaților.

Războiul imaginilor. Departe de a se termina prin ordinul executiv semnat de Trump, criza imigranţilor continuă. Nu se ştie de exemplu cum vor fi reuniţi copiii separaţi deja de părinţii lor sau ce se va întâmpla în viitor cu familiile cu copii prinse trecând graniţa în mod ilegal. Joi, legiuitorii republicani nu au reuşit să obţină voturile necesare pentru adoptarea unui proiect legislativ care avea susţinerea preşedintelui Trump (o versiune conservatoare a legii imigraţiei). Un nou vot pe o versiune moderată a legii – şi care beneficiază şi ea de acceptul liderului american – este aşteptat săptămâna viitoare. Ambele proiecte sunt însă criticate de democraţi şi, dacă vreunul va fi adoptat în final, va trece doar cu sprijinul republicanilor din Congres.

Iar în acest context delicat, informaţiile despre adevărata poveste a fetiţei din Honduras au darul să alimenteze tensiunile dintre cei care susţin necesitatea securizării graniţelor americane şi cei care militează în favoarea refugiaţilor şi a solicitanţilor de azil. Vineri, revista TIME a publicat o corecţie în care afirmă: „Versiunea originală a acestei povestiri a prezentat în mod greşit ceea ce s-a întâmplat cu fetiţa din imagine după ce ea a fost luată de la faţa locului. Fata nu a fost luată plângând de agenții americani de frontieră; mama ei a fost cea care a luat-o în braţe, iar cele două au fost duse împreună.” Editorii prestigioasei reviste au spus că au făcut precizările suplimentare după ce au fost contactaţi de fotograful John Moore. După ce poza pe care a făcut-o a devenit virală, Moore a afirmat că nu ştie ce s-a întâmplat cu Yalena şi cu mama ei. Redactorul-şef al TIME, Edward Felsenthal, a insistat însă că revista îşi menţine abordarea legată de imagine şi de povestea care a însoţit-o, afirmând: „coperta şi relatarea noastră captează mizele acestui moment.”

Emoţiile au crescut însă la cote maxime, iar fotografia micuţei Yalena pare să ofere muniţie celor care acuză modul neobiectiv şi părtinitor în care, spun ei, majoritatea presei americane reflectă criza imigranţilor. Mulţi dintre aceştia – inclusiv purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Sarah Sanders – şi-au exprimat indignarea faţă de felul în care TIME a folosit fotografia cu Yalena, afirmând că imaginea ajunsă pe coperta revistei este ultima dintr-un şir lung de erori făcute de către mass-media din Statele Unite în chestiunea imigraţiei. Luna trecută de exemplu, politicieni democraţi și jurnaliști de stânga au difuzat un articol ce includea imagini ale unor copii imigranţi închişi în cuști într-un centru de detenție din Arizona. Mesajele lor tweet au fost ulterior fie şterse, fie corectate, după ce alți utilizatori au descoperit că articolul cu pricina era din anul 2014, în timpul administrației lui Obama.

Nu este exclus astfel ca imaginea reprodusă de TIME, deşi poate cu cele mai bune şi morale intenţii, să facă mai mult rău decât bine în discuţiile aprinse despre imigraţie în America, care au ajuns să nu mai ţină cont de raţiune şi logică. Ca şi în alte dosare delicate din ultimele luni, problema imigranţilor i-a împărţit pe americani în funcţie de opţiunile politice, iar imaginile şi ştirile neverificate au ajuns să facă un deserviciu persoanelor afectate direct de situaţie.

De altfel, pentru a demonstra şi mai mult diviziunea care există în societatea americană pe acest subiect, cel mai recent sondaj Rasmussen indică faptul că majoritatea alegătorilor dau vina pentru criza imigrației ilegale pe părinții copiilor separați la frontieră, şi nu pe guvernul federal, aşa cum lasă să se înţeleagă presa şi politicienii liberali. 54% dintre alegătorii probabil intervievaţi de institutul de sondare a opiniei publice au declarat că sunt de părere că părinții sunt de vină pentru încălcarea legii. Doar 35% dintre respondenţi au afirmat că guvernul lui Trump este responsabil pentru criză. În plus, 54% dintre americanii intervievaţi sunt de acord cu afirmația președintelui Trump că „Statele Unite nu vor fi o tabără pentru imigranți şi nu vor fi un loc în care sunt ţinuţi refugiaţi.”

Fără să o indice în mod direct, preşedintele Trump a făcut de altfel referire la imaginea fetiţei care plânge la frontiera cu Mexicul, acuzând pe Twitter jocurile politice ale opozanţilor săi: „Trebuie să păstrăm o graniță sudică puternică. Nu putem permite ca țara noastră să fie invadată de imigranți ilegali, în timp ce democrații spun poveştilor lor false despre tristețe și durere, sperând că le va ajuta în alegeri. Obama şi alţii au avut aceleaşi imagini, nu s-a făcut nimic în privința asta!”

Liderul de la Casa Albă a spus că presa insistă prea multe pe soarta imigranţilor ilegali şi nu a cetăţenilor americani afectaţi, aşa cum sunt de exemplu familiile celor ucişi de „imigranţii ilegali criminali.” El s-a întâlnit de altfel vineri cu câteva dintre aceste familii, pe care le numeşte „familiile îngerilor” şi, încurajat fără doar şi poate de greşeala făcută de cei de la TIME, îşi va înteţi atacurile la adresa imigraţiei ilegale. Este încă un motiv care ne facem să credem că problema imigraţiei – cu numeroasele tragedii umane care o însoţesc – va continua să reprezinte un motiv de discordie şi de tensiune în Statele Unite, cel puţin până la alegerile din această toamnă.

Surse: CBS News, Fox News, Yahoo, BBC, Daily Mail, Rasmussen Reports, NBC News