SUA, UE și NATO îndeamnă la reținere în contextul închiderii punctelor de trecere a frontierei dintre Serbia și Kosovo

Statele Unite, NATO și Uniunea Europeană au îndemnat la maximă reținere în nordul Kosovo, în condițiile în care autoritățile au închis miercuri un al treilea punct de trecere a frontierei, iar tensiunile cu sârbii din zonă s-au intensificat din cauza independenței sale din 2008, relatează Reuters.

Timp de peste 20 de ani, Kosovo a fost o sursă de tensiune între Occident, care a susținut independența sa, și Rusia, care sprijină Serbia în eforturile sale de a bloca aderarea Kosovo la organizațiile internaționale, inclusiv la Organizația Națiunilor Unite.

„Facem apel la toată lumea să dea dovadă de maximă reținere, să ia măsuri imediate pentru a dezescalada necondiționat situația și să se abțină de la provocări, amenințări sau intimidări”, au afirmat UE și Statele Unite într-o declarație comună.

Misiunea NATO în Kosovo, KFOR, a declarat că susține dialogul între toate părțile pentru a dezescalada tensiunile, care au inclus blocaje rutiere ale sârbilor pe arterele principale de către camioane și alte vehicule de mare tonaj și ciocniri violente cu poliția.

Luni, Serbia și-a pus armata în stare de alertă maximă.

La rândul său, Kremlinul a negat afirmațiile kosovare potrivit cărora Rusia ar fi influențat Serbia pentru a destabiliza Kosovo, afirmând că Serbia apără drepturile etnicilor sârbi.

Un fost polițist sârb din Kosovo, a cărui arestare a declanșat proteste violente din partea minorității sârbe din Kosovo, a fost eliberat din arest și plasat în arest la domiciliu după o cerere a procuraturii, a declarat pentru Reuters un purtător de cuvânt al Tribunalului de bază din Pristina.

Dejan Pantic a fost arestat pe 10 decembrie pentru agresarea unui ofițer de poliție în funcție, moment din care sârbii din nordul Kosovo au făcut schimb de focuri cu poliția și au ridicat peste 10 baraje rutiere, cerând eliberarea sa.

Decizia instanței a provocat furia oficialilor guvernamentali din Kosovo, inclusiv a premierului Albin Kurti și a ministrului justiției Albulena Haxhiu.

„Nu știu cum să o înțeleg și cum este posibil ca cineva care este acuzat de o infracțiune atât de gravă legată de terorism să ajungă în arest la domiciliu”, a declarat Haxhiu.

„Sunt foarte curioasă să văd cine este procurorul care face această cerere, cine este judecătorul de procedură preliminară care o aprobă”, a spus Kurti.

Pantic a fost unul dintre numeroșii sârbi care au părăsit poliția și alte instituții după ce Pristina a anunțat că va aplica o lege care le cere sârbilor să renunțe la plăcuțele de înmatriculare auto emise de sârbi, care datează de dinainte de revolta de gherilă din 1998-1999, care a dus la independența Kosovo.

În urma eliberării lui Pantic, președintele sârb Aleksandar Vucic i-a îndemnat pe etnicii sârbi din Kosovo să înceteze protestele împotriva guvernului de la Pristina, asigurându-i că nu vor fi urmăriți penal, a declarat miercuri un oficial sârb.

Petar Petkovic, șeful biroului guvernului sârb pentru Kosovo, a declarat că Vucic și sârbii din nordul Kosovo se vor întâlni în cursul zilei de miercuri și vor anunța dacă baricadele vor fi înlăturate.

Sârbii din nordul Kosovo, despre care consideră că face încă parte din Serbia, se opun oricărei mișcări pe care o consideră antisârbă.

Două puncte de trecere a frontierei dintre Serbia și Kosovo au fost închise pe 10 decembrie, iar un al treilea, cel mai important pentru transportul rutier de mărfuri, Merdare, a fost închis traficului miercuri, ceea ce a împiedicat călătorii kosovari care lucrează în alte părți ale Europei să se întoarcă acasă de sărbători.

Ministrul kosovar de interne Xhelal Svecla a declarat marți că Serbia urmărește destabilizarea Kosovo. Serbia spune că vrea doar să își protejeze minoritatea de acolo.

Aproximativ 50.000 de sârbi care trăiesc în nordul Kosovo refuză să recunoască guvernul de la Pristina sau statutul Kosovo ca țară separată. Aceștia au sprijinul multor sârbi din Serbia și al guvernului acesteia.

Kosovo, cu majoritate albaneză, și-a declarat independența cu sprijinul Occidentului, în urma unui război din 1998-1999, în care NATO a intervenit pentru a proteja cetățenii de etnie albaneză.