Sub preşedintele Milei, Argentina începe să combată activ identitatea de gen şi limbajul asociat acesteia

Guvernul argentinian al preşedintelui ultraliberal Javier Milei a început să combată activ identitatea de gen şi limbajul asociat acesteia, transmite marţi AFP, transmite Agerpres.

Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei de la Buenos Aires, Manuel Adorni, a declarat că „în urma unei decizii a preşedintelui, vor începe demersurile pentru interzicerea exprimării de incluziune şi perspectiva de gen în toată administraţia publică naţională”.

El a explicat că nu se vor putea folosi caracterele prin care se evită indicarea genului în spaniolă – literele e sau x şi simbolul @ – şi nu se va utiliza inutil genul feminin, în toate documentele administraţiei publice.

„Limba care acoperă toate sectoarele este castiliana, spaniola”, a insistat el, adăugând că guvernul „nu se va angaja într-o dezbatere despre asta, deoarece se consideră că perspectivele de gen au fost utilizate şi ca un fond de tranzacţii politice”.

Cu o zi înainte, ministerul apărării anunţase că este interzisă şi sancţionată utilizarea exprimării incluzive în cadrul instituţiei, al forţelor armate şi al structurilor descentralizate din subordine. „Obiectivul este eliminarea formelor incorecte de exprimare, care pot duce la o interpretare eronată a ceea ce se urmăreşte, afectând executarea ordinelor şi desfăşurarea operaţiunilor militare”, a precizat instituţia.

Sub precedentul guvern de centru-stânga – sau, în limbajul politic argentinian, „peronist”, continuator al liniei politice a fostului preşedinte Juan Peron (1946-1955) – utilizarea exprimării incluzive era opţională, însă multe instituţii şi alte entităţi publicau „recomandări” sau „instrucţiuni de utilizare” a acesteia.

Exprimarea incluzivă şi declinarea gradelor la genul feminin nu au făcut până acum obiectul unor directive explicite în cadrul armatei, deşi un document din 2020 al ministerului apărării vorbea despre „adecvarea la schimbările culturale ale relaţiilor de gen (…) formate de-a lungul anilor” în care femeile au intrat în rândul armatei.

Documentul cerea şi discernământ în privinţa bunelor practici şi a contextelor, fără impunerea unei identificări de gen, arătând că tinerele femei gradate doresc să se integreze şi nu sunt în general de acord cu declinarea gradelor şi a funcţiilor la genul feminin.

Milei, care se consideră „libertarian” şi „anarho-capitalist”, nu şi-a ascuns niciodată dezaprobarea faţă de exprimarea incluzivă, despre care a susţinut că – la fel ca „identitatea de gen” – „subminează valorile societăţii”. El afirmă că utilizarea limbajului respectiv este liberă, dar atunci când este difuzat sau impus într-un context de stat, se apropie de „îndoctrinare”, o componentă a „marxismului cultural”.