Suedia, bolnavul Europei: inflație, criză monetară și prăbușirea pieței imobiliare. Cum a influențat inflația un concert Beyonce – analiză Le Figaro

Suedia a fost mult timp considerată o insulă de prosperitate economică. Astăzi, însă, inflația, criza monetară și prăbușirea pieței imobiliare o pun la încercare. Este greu să scapi de acest amestec toxic. Chiar și economiile și salariile sunt afectate, arată o analiză Le Figaro. Există și un motiv de optimism: statul suedez are un grad mic de îndatorare și dispune de mijloace pentru a-și schimba politicile fiscale.

Când cântăreața americană Beyoncé a vizitat Stockholm la începutul lunii mai pentru un concert, economiștii au afirmat că evenimentul a determinat creșterea prețurilor în sectorul hotelier și în cel al restaurantelor – atât de mult încât, în luna mai, rata inflației în Suedia a fost cu 0,3 puncte procentuale mai mare decât se aștepta. Un eveniment pe care economiștii l-au folosit, de asemenea, pentru a explica scăderea lentă a inflației.

În iunie, însă, s-a dovedit că această explicație nu era suficientă. Încă o dată, rata inflației a scăzut doar ușor, de la 9,7% la 9,3%.

Dar inflația ridicată nu este singurul lucru care ii afectează pe suedezi. Ea a declanșat o serie întreagă de alte probleme, de la o monedă în scădere la o recesiune profundă a economiei în general și o criză pe piața imobiliară.

Astăzi, munții de datorii pe care gospodăriile și întreprinderile i-au acumulat în ultimii ani se clatină precar pe marginea prăpastiei. Recent, ministrul de finanțe a trebuit chiar să declare că statul va interveni dacă va fi necesar. Suedia devine omul bolnav al Europei.

Până în decembrie 2022, rata inflației în această țară a ajuns la 12,3%, ușor peste media europeană de 11,5%. Dar, în timp ce această rată a scăzut acum la 6,4% în întreaga UE, ea rămâne mult mai mare în Suedia.

Unul dintre principalele motive ale ratei persistent ridicate a inflației este slăbiciunea coroanei suedeze. De la începutul fazei inflaționiste în toamna anului 2021, aceasta a pierdut aproximativ 15% în raport cu euro, iar situația este similară în raport cu dolarul american. Ca urmare, prețurile de import au crescut puternic, menținând inflația la un nivel ridicat.

Scăderea coroanei se datorează în mare parte politicii băncii centrale suedeze. Este adevărat că banca centrală a început să modifice ratele dobânzilor cu mult înainte de Banca Centrală Europeană, dar între timp s-a oprit. Rata sa cheie este în prezent de 3,75%, în timp ce BCE a ajuns deja la patru procente, iar Rezerva Federală a SUA a depășit deja cinci procente.

Deși Riksbank a anunțat recent, spre surprinderea tuturor, că va urma o nouă majorare a ratelor dobânzilor, ceea ce a dus la o revenire pe termen scurt a coroanei, niciun expert monetar nu vede o inversare a tendinței, dimpotrivă.

Dar banca centrală are mâinile legate. Riksbank are un mandat dublu: pe de o parte, trebuie să asigure stabilitatea prețurilor, dar și stabilitatea financiară. Iar stabilitatea financiară ar fi pusă în pericol dacă ar crește ratele dobânzilor și mai agresiv. Creșterile dobânzilor au făcut deja ravagii, în special pe piața imobiliară.

Datorită ratelor scăzute ale dobânzilor, a cerințelor reduse de capital și a unei politici care a permis ca dobânzile de împrumut să fie deduse din impozit, piața imobiliară a cunoscut o perioadă lungă de timp un boom. Ca urmare, gospodăria suedeză medie este acum îndatorată în proporție de peste 200% din venitul său anual net, în timp ce în Germania doar jumătate dintre gospodării se află în această situație.

Și mai problematic este faptul că majoritatea creditelor imobiliare din Suedia sunt acordate la rate variabile ale dobânzii, în timp ce în Germania ratele sunt în general fixe pe zece sau cincisprezece ani. Prin urmare, creșterile ratelor dobânzii în Suedia au un impact imediat asupra finanțelor private.

Cererea din partea gospodăriilor private din Suedia, care suferă din cauza creșterii ratelor dobânzilor și a scăderii puternice a salariilor reale și care au primit un sprijin public relativ redus pentru a face față inflației, a scăzut începând cu al patrulea trimestru al anului 2022.

În Suedia, de exemplu, economiile acumulate de gospodării în timpul crizei coronavirusului au fost deja absorbite în totalitate, iar nivelul economiilor este chiar mai scăzut decât înainte de începerea pandemiei. Prin comparație, în zona euro, economiile sunt încă cu cinci procente mai mari în medie.

Iar salariile nu fac nimic pentru a compensa această situație. Spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în majoritatea celorlalte țări europene, în Suedia acestea nu au crescut aproape deloc în ultima vreme, iar acest lucru are consecințe evidente. „Cererea din partea gospodăriilor private din Suedia, care suferă din cauza creșterii ratelor dobânzilor, precum și a unei scăderi puternice a salariilor reale și care au primit relativ puțin sprijin public pentru a face față inflației, a scăzut începând cu trimestrul al patrulea din 2022”, notează Wolfgang Kiener de la BayernLB.

Dacă lucrurile ar rămâne așa cum sunt, ar fi un lucru bun. Dar multe gospodării private s-ar putea confrunta în curând cu probleme și mai mari. Prețurile proprietăților au scăzut acum cu aproximativ 15%.

Aceasta este deja o problemă reală pe piața proprietăților comerciale. Cel mai mare proprietar de spații comerciale din țară, Samhällsbyggnadsbolaget i Norden (SBB), este un exemplu în acest sens. În ultimii ani, acesta a acumulat datorii de aproximativ 7,5 miliarde de euro. Cu toate acestea, ca urmare a furtunii de pe piața imobiliară, a fost nevoit recent să își reducă valoarea investițiilor sale, înregistrând o pierdere înainte de impozitare de 11,1 miliarde de coroane (aproximativ 960 de milioane de euro) în al doilea trimestru.

Președintele SBB, Leiv Synnes, a menționat acum în mod explicit vânzarea de urgență a anumitor proprietăți ca o posibilă măsură de salvare. Însă acest lucru nu ar face decât să distrugă și mai multă valoare. În orice caz, prețul acțiunilor a pierdut deja peste 90% în ultimii trei ani.

În timp ce situația din restul economiei nu este cu siguranță la fel de gravă, și aceasta are probleme, iar căderea este menită să continue. „În urma recesiunii din SUA, ne așteptăm ca economia suedeză, deja șubredă, să se deterioreze și mai mult, astfel încât ar trebui să asistăm la o scădere relativ clară a PIB-ului de 1,0% în 2023”, explică Wolfgang Kiener.

Recesiune, inflație, prăbușire a monedei, criză pe piața imobiliară – pe acest fundal deosebit de sumbru, temerile legate de o criză financiară s-au accentuat în ultima vreme. La jumătatea lunii iunie, ministrul de finanțe Niklas Wyman s-a simțit obligat să declare că Suedia dispune de puterea financiară necesară pentru a evita ca o criză a pieței imobiliare să provoace daune masive băncilor țării și statului însuși. În cazul în care sistemul financiar ar fi amenințat, statul dispune de un set de instrumente complet, a declarat el, fără a da alte detalii.

Guvernul suedez are doar o datorie mică, astfel că dispune de o marjă de manevră suficientă pentru a interveni. Cu o datorie care se ridică la aproximativ 30% din PIB, statul suedez este doar puțin îndatorat și, prin urmare, are multe posibilități de intervenție. Mai mult, băncile țării au reușit să acumuleze rezerve financiare confortabile în ultimii ani. Economia se bazează, de asemenea, pe companii solide și, în general, Suedia are excedente comerciale mari.