Summit UE de toamnă la Bruxelles: Europa între două războaie și un lanț de potențiale crize / Care sunt temele fierbinți de pe agenda liderilor europeni

Summitul de toamnă al Uniunii Europene (așa-numitul “Consiliu European”), care are loc la Bruxelles, joi 26 – vineri 27 octombrie, a început prin confirmarea celor mai pesimiste așteptări, prin anunțul făcut de noul premier al Slovaciei, Robert Fico, că țara sa încetează orice livrări de armament către Ucraina.

Deodată, îngrijorarea colectivă este că Fico se va alia cu celălalt lider populist rusofil, maghiarul Viktor Orbán, care nu va mai fi izolat în permanenta sa tentativă de a bloca multe din deciziile UE care ar fi defavorabile Rusiei.

De altfel, sosind la summit, Viktor Orbán s-a declarat «mândru» că a păstrat contactul și comunicarea cu Moscova, în ciuda războiului din Ucraina.

Un summit între două războaie

Pe parcursul unui summit de două zile, liderii UE vor discuta despre situația care se desfășoară în Orientul Apropiat, sprijinul continuu pentru Ucraina în fața agresiunii ruse, bugetul pe termen lung al UE, economia, migrația și relațiile externe.

Declarația finală a liderilor este deja cunoscută în liniile sale principale. În lumina atacului terorist al Hamasului împotriva Israelului și a scenelor tragice care se desfășoară în Gaza ca urmare a asediului, membrii Consiliului European se pregătesc să ceară Hamasului să elibereze imediat toți ostaticii, dar în același timp solicită acordarea de ajutor umanitar urgent populației palestiniene, ba chiar o “pauză umanitară” în conflictul din Gaza.

De asemenea, Consiliul European își va reitera sprijinul continuu pentru Ucraina, incluzând sprijin financiar, militar și umanitar. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski e așteptat să se adreseze celor 27 prin video, cerând mai multe sancțiuni împotriva Rusiei, dar liderii au insistat deja că sprijinul UE pentru Ucraina rămâne de neclintit și că actualul conflict din Orientul Apropiat nu va schimba acest lucru.

UE și statele sale membre au furnizat deja Kievului peste 82 de miliarde de euro. În paralel cu asta, liderii UE vor trebui să discute despre bani, și anume: o propunere de actualizare a bugetului comun, cerând țărilor membre să adauge încă 66 de miliarde de euro pentru o serie de priorități, inclusiv ajutorul sporit acordat Ucrainei, dar și, de pildă, acoperirea costurilor în creștere ale dobânzilor la datoria UE.

Cum Viktor Orbán ar putea pune bețe în roate

Plutește însă teama că Viktor Orbán, care până acum a fost din ce în ce mai izolat la masa Consiliului, părăsit de aliatul său polonez din pricina atitudinii sale rusofile, se va alia cu populistul slovac Robert Fico pentru a bloca, de pildă, indispensabila reformă a bugetului UE.

Orbán a nemulțumit deja mergând luna aceasta să strângă mâna lui Vladimir Putin în China, iar astăzi el a făcut cunoscut că nu este de acord cu acordarea de fonduri suplimentare pentru tratarea fenomenului migrației.

Orbán ar putea astfel bloca sporirea fondurilor pentru Ucraina, luând ca pretext felul în care este tratată minoritatea maghiară de acolo. La Bruxelles este limpede că gesticulațiile lui Orbán și felul în care opune în mod imprevizibil câte un veto sunt menite a câștiga puncte strategice în negocierile în curs cu Bruxelles-ul pentru a elibera partea din fondurile UE destinate Budapestei și care au fost blocate în urmă cu mai bine de un an, din pricina situației statului de drept în Ungaria.

Facilitatea europeană pentru pace

Liderii UE vor discuta astăzi și despre Facilitatea europeană pentru pace, fondul folosit pentru a rambursa țărilor livrările lor de arme către Kiev. Deși o sumă suplimentară de 500 de milioane de euro ar putea fi eliminată în curând din fondurile permanente, există un fond mult mai mare de 20 de miliarde de euro pe care liderii UE nu l-au aprobat încă.
Eliberarea acelui fond de 20 de miliarde de euro nu va fi ușoară, mai ales că Franța ar prefera ca banii de la Facilitatea europeană pentru pace să meargă către contractorii europeni de apărare. Aici intervine un alt conflict potențial: țările UE mai mici, est-europene, apropiate geografic de Rusia, în special țările baltice, caută arme mai ieftine care pot fi livrate rapid din Coreea de Sud, Statele Unite și Turcia.

Migrația

Liderii UE vor avea și o discuție strategică privind migrația, ca urmare a celor discutate la reuniunea informală a Consiliului European de la Granada din 6 octombrie 2023.

Relațiile externe

Consiliul European va aborda și alte probleme specifice de politică externă în lumina evenimentelor actuale, inclusiv situația din Sahel, relațiile Pristina-Belgrad și Caucazul de Sud.

Deasupra tuturor plutește însă întrebarea: cum poate UE să facă față necesității medierii și crizelor umanitare și economice generate de cele două conflicte: cel din Gaza și cel din Ucraina, totul agravat de criza migrației și de tensiunile interne din UE, precum cele alimentate permanent de țări precum Ungaria și Polonia și, poate, în curând – Slovacia.

Terorism în Europa

Atacurile teroriste recente din Franța și Belgia au sporit sentimentul de insecuritate de pe continent, exacerbat de fluxul migrației. Atacurile teroriste sunt în același timp stimulente pentru partidele de extrema dreaptă înaintea alegerilor europene din iunie anul viitor.

În Belgia, unde vor avea loc anul viitor, în luna iunie, alegeri naționale în aceeași zi cu alegerile europene, extrema-dreapta Vlaams Belang se arată deja ca ca fiind cel mai mare partid din Flandra și acum profită de efectele lacunele de securitate de care a dat dovadă Belgia înaintea recentului atac terorist, în care au fost asasinați doi fani suedezi de fotbal.

Potențialul nou/vechi conflict din Balcani

Se adaugă peste toate ostilitatea permanentă dintre Kosovo și Serbia, precum și nevoia dea face ceva pentru potolirea tensiunilor dintre Armenia și Azerbaidjan.

Atât prim-ministrul kosovar Albin Kurti, cât și președintele sârb Aleksandar Vučić se află la Bruxelles unde s-au întâlnit deja în cursul zilei de joi cu șeful diplomației UE Josep Borrell, cu președintele Consiliului UE Charles Michel, dar și cu alți lideri europeni, pe fundalul tensiunilor tot mai mari dintre cele două țări.