Summit-ul Trump-Putin. Detaliile unei reuniuni controversate

După două întâlniri informale pe care le-au avut anul trecut la Hamburg şi în Vietnam, în contextul unor reuniuni internaţionale, preşedintele american Donald Trump şi cel rus, Vladimir Putin, se vor întâlni faţa în faţă la 16 iulie în capitala finlandeză, Helsinki. Casa Albă şi Kremlinul au anunţat joi, în comunicate difuzate simultan, că cei doi lideri vor discuta despre relațiile dintre Statele Unite şi Rusia, precum şi despre „o serie de probleme de securitate națională.” Deşi nu s-au oferit detalii, e foarte probabil ca pe agenda întâlnirii să se afle dosare sensibile, precum războiul din Siria, Ucraina şi Crimeea, denuclearizarea Coreei de Nord, acordul nuclear cu Iranul şi amestecul Moscovei în alegerile din SUA şi din alte ţări occidentale. Ce trebuie să înţelegem din reuniunea din Finlanda? Summit-ul Trump-Putin vine într-o perioadă de relații tensionate între Rusia și Occident, iar posibilitatea ca liderul american să facă prea multe concesii liderului de la Kremlin îngrijorează aliaţii americanilor din NATO şi Uniunea Europeană. În plus, aşa cum se exprima un analist, niciodată în istoria de 75 de ani a întâlnirilor dintre SUA și Rusia, un președinte american nu va avea acasă atât de multă opoziție și atât de puţin sprijin” pentru o astfel de reuniune.

Când va avea loc summit-ul?
Întâlnirea a fost programată pentru 16 iulie. Preşedintele Trump va încheia în Finlanda turneul său european care va mai include participarea la summit-ul NATO de la Bruxelles (11-12 iulie) şi o oprire în Marea Britanie pentru discuții cu premierul Theresa May şi o posibilă întâlnire cu Regina Elisabeta a II-a la Palatul Buckingham sau la Castelul Windsor.

La rândul lui, preşedintele Putin va ajunge la Helsinki la o zi după finala Campionatului Mondial de Fotbal, desfăşurat în Rusia, şi după ceremonia de închidere a competiţiei. Distanţa apropiată dintre Moscova şi Helsinki îi va permite liderului Federaţiei Ruse să ajungă uşor în capitala Finlandei, el urmând, cel mai mai probabil, să fie motivat suplimentar de succesul organizatoric şi de imagine al celui mai urmărit eveniment sportiv al anului.

Unde va avea loc întîlnirea?
Summit-ul dintre cei doi lideri se va desfăşura la Helsinki, capitala Finlandei, un loc cu încărcătură simbolică deosebită. Nu doar că oraşul este un loc neutru, care le permite celor doi lideri să discute pe picior de egalitate şi fără să aibă avantajul locaţiei. Helsinki a fost mereu un loc care a încercat să fie balanţa între Est şi Vest, un oraş preferat pentru diplomaţia din spatele scenei în timpul Războiului Rece, când a fost gazda unor întâlniri similare între liderii Statelor Unite şi ai Uniunii Sovietice/Rusiei (Leonid Brejnev şi Gerald Ford în 1975, Mihail Gorbaciov şi George H.W. Bush în 1990, Boris Elţîn şi Bill Clinton în 1997).

Care tabără a vrut întâlnirea?
Amândouă. După ce a devenit președintele Statelor Unite în ianuarie 2017, Trump a căutat să îmbunătățească relațiile cu Rusia (deteriorate constant) şi s-a exprimat în câteva rânduri în favoarea unei întâlniri cu liderul de la Kremlin. Potrivit unor surse, încurajat de întâlnirea avută recent cu liderul nord-coreean, Trump ar fi insistat să continue şirul întâlnirilor importante printr-o reuniune cu Rusia.

La rândul său, Putin a spus în repetate rânduri că este favorabil unei întâlniri cu liderul american. Miercuri, la finalul întâlnirii dintre Putin şi consilierul lui Trump pentru securitate naţională, John Bolton, Moscova nu şi-a ascuns încântarea legată de stabilirea detaliilor reuniunii. Unul dintre asistenţii de la Kremlin, Iuri Ushakov, a spus că cei doi lideri vor discuta probabil câteva ore. Oficialul a menţionat şi o eventuală declarație comună privind îmbunătățirea relațiilor dintre SUA și Rusia, precum și securitatea internațională.

Trump și Putin s-au mai întâlnit de două ori înainte, având discuţii informale în cadrul unor summit-uri internaţionale (G20 în Germania şi Asia-Pacific Economic Cooperation în noiembrie 2017, în Vietnam). În plus, cei doi au avut cel puţin opt convorbiri telefonice şi, de-a lungul timpului, fiecare lider a făcut comentarii pozitive despre celălalt. De exemplu, Putin a lăudat felul în care Trump gestionează economia Statelor Unite, iar preşedintele american l-a felicitat pe liderul rus după câştigarea unui nou mandat de şef al statului, în luna martie a acestui an.

Bolton, cunoscut pentru opiniile sale tranşante față de Rusia, s-a întâlnit miercuri la Moscova cu președintele Putin, pentru a pune la punct detaliile reuniunii dintre liderii american şi rus. Ulterior, consilierul lui Trump a spus că ambii preşedinţi vor să utilizeze summit-ul pentru a îmbunătăți relațiile dintre țările lor.

„Atât președintele Trump, cât și președintele Putin consideră că este important ca liderii acestor două țări de o importanţă majoră să se întâlnească și să discute despre problemele mutuale și domeniile de cooperare. Este un lucru despre care cred că ambii lideri simt că va contribui la îmbunătățirea relațiilor bilaterale dintre SUA și Rusia și la stabilitatea din întreaga lume,” a declarat el reporterilor. Bolton a respins şi teoria că întâlnirea dintre cei doi lideri are „vreun mesaj ascuns.” Nu e greşit să spunem că, ţinând cont de atitudinea lui Bolton vis-a-vis de Moscova şi Putin, Adminsitraţia Trump percepe reuniunea ca un pas normal şi pragmatic, care se traduce simplu: Rusia e o putere cu care America trebuie să discute.

Președintele Putin a spus şi el că întâlnirea cu Bolton i-a dat speranțe pentru o restaurare completă a relațiilor cu Statele Unite, despre care a recunoscut că nu sunt în cea mai bună formă. Putin a insistat că Moscova nu a căutat niciodată confruntarea și că, în opinia sa, starea precară a relațiilor dintre cele două ţări este rezultatul confruntărilor politice continue de pe scena politică americană.

Ce va fi pe agenda reuniunii?
În timp ce comunicatele Casei Albe (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/statement-press-secretary-bilateral-meeting-united-states-russia/) și Kremlinului au fost laconice în detalii, preşedintele Trump afirmase mai devreme că va discuta cu Putin despre războiul din Siria și despre situația din Ucraina. „Cred că vom vorbi despre multe alte subiecte și vom vedea ce se întâmplă … Cred că multe lucruri bune pot veni în urma întâlnirilor dintre oameni,” a declarat liderul american.

Senatorul republican american Lindsey Graham a spus că speră că Trump va ridica problema atitudinii Rusiei în Siria de sud-vest, unde forțele guvernului sirian se luptă cu rebelii într-o „zonă de de-escaladare” convenită anul trecut de Statele Unite, Iordania și Rusiei pentru a pune capăt ostilităţilor.

Consilierul John Bolton a declarat că chestiunea ridicării sancțiunilor aplicate Rusiei de către SUA după anexarea Crimeei nu va fi pe agenda reuniunii. Noul tratat START ar putea însă să fie discutat.

Ce cred americanii despre summit?
Părerile sunt împărţite. Aşa cum se întâmplă mereu de la alegerea lui Donald Trump în fotoliul de lider la Casa Albă, americanii sunt divizaţi fundamental în funcţie de opinile lor politice. Democraţii sunt înclinaţi să critice apropierea lui Trump de Putin, neuitând faptul că, aşa cum susţin ei, implicarea Moscovei în alegerile din Statele Unite a înclinat balanţa în favoarea lui Trump. Ei continuă să susţină că echipa de campanie a lui Trump a complotat cu Moscova pentru a o împiedica pe Hillary Clinton să ajungă preşedintele Statelor Unite şi pentru a-l instala în fotoliul de lider al Americii pe „omul Moscovei” (Trump a negat constant orice ilegalitate și a descris ancheta Departamentului Justiţiei drept o „vânătoare de vrăjitoare”). În urmă cu două zile, site-ul New York Times a publicat un video, intitulat „Trump şi Putin: O poveste de dragoste,” în care cei doi lideri sunt înfăţişaţi ca iubiţi care se ţin de mână, călăresc un unicorn printr-o mare de inimi şi se sărută.

Multe voci din Partidul Democrat susţin că întâlnirea din Helsinki este „un dar pentru Kremlin” şi şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu concesiile pe care Trump le-ar putea face lui Putin. Aceştia afirmă că Rusia nu și-a modificat în mod semnificativ comportamentul după 2014 şi, prin urmare, nu ar trebui să i se acorde onoarea reprezentată de un summit.

De partea lor, republicanii cred că reuniunea dintre Statele Unite e necesară. Ei susţin că, dacă se trece peste declaraţiile teatrale apreciative ale lui Trump la adresa lui Putin şi de optica generală, actuala Administraţie de la Washington a dus o politică mai agresivă faţă de Rusia comparativ, de exemplu, cu cea a lui Obama. Iar exemplele nu sunt puţine: autorizarea de ajutor militar letal pentru Ucraina (inclusiv de rachete anti-tanc Javelin), închiderea a două consulate ale Federaţiei Ruse în America şi expulzarea a 60 de diplomaţi, sancţionarea a zeci de oligarhi şi oficiali ruşi, extinderea listei de sancţiuni Magnitsky, forţarea agenţiilor de presă RT şi Sputnik să se înregistreze ca agenţi străini în SUA, impunerea de sancţiuni împotriva companiilor ruseşti şi a unor oficiali ruşi implicaţi în afaceri cu Coreea de Nord sau Iranul, triplarea bugetelor pentru iniţiative militare în Europa, acuzarea Rusiei pentru atacul cibernetic NotPetya, eliminarea a sute de mercenari şi soldaţi ruşi în Siria etc.
În plus, susţinătorii americani ai reuniunii afirmă că Trump se întâlneşte cu Putin după ce acesta s-a văzut deja cu cancelarul german Angela Merkel sau cu preşedintele francez Emmanuel Macron. Liderii europeni se întâlnesc constant cu Putin, de ce n-ar face acest lucru şi preşedintele Statelor Unite, se întreabă ei? Ideea generală este că, oricine ar fi președintele Statelor Unite, el trebuie să acorde o atenție considerabilă relațiilor cu Rusia din cauza importanței acestei țări. Securitatea naţională a Americii depinde şi de acest lucru. Sentimentul anti-rusesc din Washington şi cinismul cu care Moscova priveşte administraţiile americane îi împiedică pe diplomaţii din cele două ţări să lucreze şi să cadă de acord în legătură cu aproape orice subiect. Situaţia ar trebui să se schimbe.

Cum e privit summit-ul de aliaţii Statelor Unite?
Răspunsul simplu: cu îngrijorare. După întâlnirea aproape ratată a Grupului celor şapte ţări puternic industrializate (Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Germania, Franţa, Italia şi Japonia) desfăşurată recent în provincia canadiană Quebec şi după ce SUA au impus tarife de 25% pentru oțel și 10% pentru aluminiu la importurile din Uniunea Europeană, Canada și Mexic, aliaţii Americii – în particular cei europeni – se tem că Trump ar putea să ofere prea multe concesii liderului rus.

Summit-ul dintre cei doi ar putea irita aliații americani care doresc să-l izoleze pe Putin (aşa cum este Marea Britanie) sau țări precum Ucraina, care cred că Trump are o atitudine mult prea prietenoasă față de liderul de la Kremlin. De altfel, reuniunea este deja criticată de cei care pun la îndoială angajamentul lui Trump față de alianța NATO și care sunt îngrijoraţi de relaţiile dificile pe care le are cu aliații tradiţionali ai Americii, precum Londra şi Ottawa, din cauza comerțului. În acest context, o apropiere prea mare de Putin şi Rusia este privită cu suspiciune.La începutul acestei luni, Trump a provocat de altfel îngrijorarea aliaților din G7, după ce a spus că Rusia ar trebui readmisă în grupul națiunilor industrializate, de unde a fost exclusă din cauza anexării regiunii Crimeea de la Ucraina, în 2014.

„Există o îngrijorare în legătură cu această întâlnire, la fel cum există o neliniște față de Trump,” a spus un diplomat NATO. „Ce va spune, cum se va pregăti, este conștient de simbolism? Restricţiile americane legate de Rusia merg mai departe decât ar vrea Europa … dar dacă Trump stabileşte o relaţie de prietenie cu Putin, acest lucru ar putea să ne facă mult mai confuzi în ceea ce priveşte politica Statelor Unite,” a spus diplomatul. Faptul că nu pot să anticipeze cum se va prezenta Trump la acest summit şi ce va rezulta de pe urma întâlniri este de altfel şi lucrul care îngrijorează cel mai mult cancelariile europene. Caracterul imprevizibil al liderului american provoacă teamă europenilor, aflaţi oricum în mijlocul unor dispute comerciale cu americanii.

Şeful NATO, Jens Stoltenberg, s-a grăbit însă să înlăture temerilor aliaţilor militari ai Americii („Europa şi America de Nord au nevoie una de cealaltă”), salutând discuţiile dintre Trump şi Putin şi afirmând că „dialogul este un semn de putere. Nu vrem un nou Război Rece, nu vrem să izolăm Rusia, vrem să ne străduim să avem o relație mai bună cu Rusia.” Stoltenberg a spus că reuniunea este în conformitate cu propriile politici ale Alianței de a promova dialogul cu Moscova. De aceea, susţin experţii, este esenţial ca Trump să plece spre Helsinki având în spate un summit NATO reuşit şi o vizită pozitivă în Marea Britanie. El va putea astfel să se prezinte la summit-ul cu Putin beneficiind de susţinerea aliaţilor săi din Alianţă, între care Londra are un rol special.

La rândul său, preşedintele finlandez Sauli Niinistö a spus că „chiar şi paşii mărunţi făcuţi pentru reducerea tensiunilor sunt în interesul tuturor.”

La ce ne putem aştepta de la reuniunea Trump-Putin?
După ani de zile în care relaţiile dintre Washington şi Moscova s-au deteriorat cu repeziciune (în special în ulimul mandat al preşedintelui Barack Obama), este greu de crezut că reuniunea celor dou lideri va reuşi să aducă schimbări majore imediate. Începând din 2014, după anexarea Crimeei de către Rusia, Statele Unite au impus constant sancţiuni împotriva Moscovei, inclusiv ca măsuri de represalii pentru amestecul în alegerile prezidenţiale din America. În ultima perioadă, Washingtonul şi Moscova s-au îndepărtat şi mai mult din cauza conflictului din Siria şi a otrăvirii unui fost agent KGB în Anglia (incident pus nde aliaţii occidentali pe seama Moscovei). Administraţia Trump vrea însă ca această situaţie să se schimbe. Criticat vitrulent de democraţi şi cu spectrul anchetei lui Robert Mueller în apropierea lui, lui Trump îi va fi însă foarte dificil să obţină multe lucruri în timpul reuniunii.

La rândul ei, Moscova speră că summit-ul de la Helsinki va relua dialogul dintre cele două ţări. Aşa cum a declarat Vassily Nebenzia, ambasadorul Rusiei la Națiunile Unite, „avem nevoie unii de alții, nu pentru că vrem să ne iubim unii pe alții. Nu vrem și nu trebuie să fim iubiți. Trebuie pur și simplu să avem relații normale și pragmatice cu o țară majoră, de care depind multe lucruri în lume.”

Aşteptările sunt aşadar reduse, iar rezultatele spectaculoase puţin probabile. Unii experţi cred că întâlnirea Trump-Putin nu va fi nimic mai mult decât un eveniment de imagine, fără rezultate tangibile. Summit-ul ar putea însă, până la urmă, să fie important prin însăşi simbolistica sa: după ani buni, preşedinţii Statelor Unite şi Rusiei discută faţă în faţă în mod oficial. Este o oportunitate care nu se arată prea des. Aşa cum e foarte posibil şi ca întâlnirea din capitala finlandeză să fie debutul unui proces prin care relaţiile dintre cele două super-puteri să iasă din zona critică în care se află şi să se stabilizeze.

Surse: BBC, TIME, The Nation, FoxNews, Politico, CNBC, Newsweek, Foreign Policy, Reuters, Yahoo, The Atlantic

Foto: Kremlin.ru