Summitul NATO 2022: Rusia ar putea fi desemnată „cea mai semnificativă și directă amenințare” la adresa securității

Rusia ar putea fi desemnată „cea mai semnificativă și directă amenințare” la adresa securității, în cadrul unui summit istoric al NATO care are loc în Spania, în perioada 28-30 iunie, potrivit Sky News.

Potrivit surselor consultate de publicația britanică, NATO ar putea aproba săptămâna viitoare cea mai mare revizuire a apărării sale de la Războiul Rece încoace, inclusiv o extindere majoră a unei forțe de 40.000 de oameni în stare de alertă pentru a răspunde în caz de criză.

Invazia Rusiei în Ucraina a declanșat o regândire fundamentală a politicii de descurajare a Alianței, potrivit discuțiilor cu șase ofițeri și diplomați NATO.

Planurile de apărare de lungă durată, care nu au primit prea multă atenție înainte de 24 februarie – ziua în care Moscova a lansat asaltul total asupra Kievului – încep să devină realitate în momentul în care liderii se întâlnesc pentru un summit istoric în Spania, în perioada 28-30 iunie.

„Peste noapte, mentalitatea s-a schimbat”, a declarat un ofițer militar NATO. „NATO se simte acum ca și cum ar fi electrificată. Poți simți energia care trece prin sistem”.

Un diplomat a prezis că summitul de la Madrid va oferi – sau cel puțin va conveni asupra cadrului pentru a oferi – „o schimbare radicală de postură”.

Există totuși o dezamăgire că dorința Suediei și Finlandei, istoric neutre, de a se alătura alianței nu a fost încă activată din cauza reticențelor Turciei. Ankara a acuzat Stockholm că adăpostește militanți kurzi.

Printre măsurile care se așteaptă să primească undă verde se numără:

• Extinderea și schimbarea denumirii Forței de reacție a NATO, care numără 40.000 de membri, posibil de șase ori mai mult, potrivit a două surse militare. Dar o sursă NATO a declarat că se discută diverse formule și că majorarea finală va fi probabil mai mică.
• O mărire a dimensiunii unei misiuni de descurajare a Rusiei de a viza flancul estic și sud-estic al NATO, cu mii de soldați în plus, deși mulți dintre ei vor fi stabiliți în țara lor de origine și vor fi desfășurați doar dacă este nevoie.
• Desemnarea Rusiei drept „cea mai semnificativă și directă amenințare” la adresa securității.
• Un nou „pachet cuprinzător de asistență” pentru Ucraina, inclusiv echipamente pentru a contracara dronele rusești și pentru a asigura comunicații sigure.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a declarat că reuniunea șefilor de stat și de guvern din capitala spaniolă va fi un „summit transformator, deoarece ne aflăm într-o perioadă crucială pentru securitatea noastră”.

Dovezile ororii dezlănțuite de forțele rusești în locuri precum orașul ucrainean Bucea par să fi întărit hotărârea tuturor statelor membre de a accepta să își consolideze apărarea într-un mod care ar fi fost de neconceput chiar și cu un an în urmă.

Forțe mobilizate în câteva zile

Noul mod de gândire cere aliaților NATO să aibă și mai mulți soldați, marinari, infanteriști marini și echipaje aeriene cu capacitate de luptă, gata să se deplaseze în diferite grade de pregătire. Aceasta poate varia de la un preaviz de mobilizare de două zile până la șase luni.

Forța de reacție a NATO sau NRF (NATO Response Force) cuprinde deja aproximativ 40.000 de militari cu grad ridicat de pregătire. Aceasta a fost triplată ca mărime în urma primei invazii a Rusiei în Ucraina în 2014, când Kremlinul a anexat Crimeea și a susținut separatiștii din est.

În noul cadru anticipat, dimensiunea capacității va crește și mai mult și se așteaptă ca numele să se schimbe în Forța Aliată de Reacție (Allied Reaction Force – ARF).

Se înțelege că fiecare stat membru, cu excepția Islandei, care nu are o armată, are în vedere plasarea mai multor forțe proprii într-o stare de pregătire mai avansată.

Acestea ar putea primi sarcina de a apăra o anumită zonă a teritoriului NATO, în cadrul așa-numitelor „planuri regionale”, la care încă se lucrează și care nu se așteaptă să fie finalizate până la sfârșitul anului.

„ARF va fi de aproximativ șase ori mai mare decât NRF – semnificativ mai mare”, a declarat un ofițer militar. Acest lucru ar însemna aproximativ 240.000 de militari.

Un al doilea ofițer militar a declarat că și el a auzit de o cifră de șase ori mai mare.

Cu toate acestea, o sursă din cadrul NATO a declarat că nu s-a luat încă o decizie și că cifra finală va fi probabil mai mică.

Întărirea apărării

Noul plan al NATO prevede, de asemenea, o întărire suplimentară a apărării sale în opt țări de-a lungul granițelor sale de est și sud-est.

Stoltenberg, într-o conversație publică cu site-ul de știri Politico, a dezvăluit marți că aliații vor conveni „să întărească grupurile de luptă din est până la nivel de brigadă”. Un grup de luptă cuprinde aproximativ 1.000 de soldați, în timp ce o brigadă poate avea între 3.000 și 5.000 de soldați.

Comentariile indică faptul că un set de opt misiuni existente în cele trei state baltice, precum și în Polonia, România, Slovacia, Ungaria și România, se vor extinde în continuare.

Aliații, inclusiv Marea Britanie, SUA, Canada și Germania, contribuie deja cu forțe la grupurile de luptă din aceste state.

Detașarea de trupe peste hotare este costisitoare și, susțin unii aliați, inutilă până la un punct, având în vedere că NATO va avea probabil luni de zile de avertizare înainte ca Rusia să lanseze o invazie, ceea ce s-a întâmplat în perioada de un an care a precedat atacul din Ucraina.

Marea Britanie, care conduce misiunea NATO în Estonia, și-a mărit prezența în țară la două grupuri tactice în acest an.

Ben Wallace, secretarul apărării, a declarat că este „foarte probabil” să se adauge un al treilea, transformând forța într-o mică brigadă de aproximativ 3.000 de oameni, dar o parte din noile trupe ar putea fi staționate acasă.

Germania, care conduce grupul de luptă din Lituania, își extinde, de asemenea, angajamentul la o brigadă, dar a declarat că va avea trupe în așteptare acasă în caz de nevoie.

În schimb, statele baltice, cu Rusia la graniță, doresc mai multe trupe pe teren.

De asemenea, acestea ar dori ca NATO să își consolideze și mai mult apărarea, de exemplu cu o apărare aeriană de tip „domul de fier”, în stil israelian, capabilă să doboare în aer rachetele rusești.

Este puțin probabil ca o astfel de măsură să fie aprobată pe termen scurt, dar se analizează posibilitatea de a consolida apărarea aeriană, potrivit unor surse militare și diplomatice.

Dincolo de criza imediată, aliații de la Madrid vor dezvălui, de asemenea, ceea ce se numește un nou „concept strategic” – de fapt, un proiect pentru NATO cu privire la amenințările și provocările cu care se confruntă. Acesta va include China, schimbările climatice, războiul cibernetic și capacitățile spațiale în evoluție.