”Sunt oncolog, iată ce fac pentru a-mi reduce riscul de cancer” / Un medic american cu istoric de cancer în familie vorbește despre cum poți evita boala / 40% din cazuri pot fi evitate

Mikkael A. Sekeres este oncolog și profesor de hematologie la Sylvester Comprehensive Cancer Center de la Universitatea din Miami, Florida. Autor al mai multor cărți, el a descris în Washington Post cum încearcă să-și limiteze pe cât posibil riscul de cancer, întrucât provine, după cum scrie, dintr-o familie care a cunoscut foarte îndeaproape cancerul, scrie Corriere della Sera.

Schimbarea obiceiurilor

”Istoricul meu familial în materie de cancer”, scrie Mikkael A. Sekeres, „este impresionant, și nu într-un sens bun. Mama mea are cancer pulmonar și atât fratele ei, cât și bunica au fost diagnosticați cu leucemie. Din partea tatălui meu, bunicul a avut cancer de prostată, iar bunica a avut cancer ovarian. Acesta este unul dintre motivele pentru care am decis să mă specializez în oncologie când am devenit medic”, povestește el.

”În timpul facultății de medicină am decis, de asemenea, că voi evita pe cât posibil comportamentele care ar putea crește riscul de cancer, având în vedere numărul mare de persoane din familia mea diagnosticate cu această boală. Este important să înțelegem, totuși, că nu toate cancerele sunt asociate cu factori de risc modificabili. Un studiu al Societății Americane de Cancer publicat în iulie a estimat că, în 2019, în SUA, 40% din noile diagnostice de cancer la adulții de peste 30 de ani se datorează unui risc modificabil. În multe cazuri, însă, riscul de a dezvolta cancer nu poate fi redus prin schimbarea comportamentului nostru: diagnosticul este mai mult sau mai puțin un eveniment aleatoriu. Cu toate acestea, am luat cinci măsuri importante pentru a-mi reduce riscul personal de a face cancer”, explică medicul.

Iată ce face medicul american:

Iau în serios protecția solară

În timpul facultății de medicină, am asistat la o prelegere în care profesorul ne-a arătat două fotografii: una a unui bărbat mai în vârstă, cu pielea netedă, asemănătoare porțelanului, pentru că evitase soarele toată viața; cealaltă a unei femei mai tinere care petrecea mult timp la soare, cu fața plină de riduri: părea mult mai bătrână decât bărbatul.

Am participat la o prelegere despre cancerul de piele și, în dimineața următoare, am început să aplic oprotecție solară chimică pe față și pe restul corpului în fiecare zi când intenționez să mă expun la soare. Am întotdeauna cremă de protecție solară în mașină, pentru orice eventualitate. Este un obicei pe care îl am de zeci de ani.

Așa cum recomandă Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, atunci când petrec mai mult de 30 de minute în aer liber, cum ar fi la plajă sau pe bicicletă, port o pălărie, ochelari de soare, un tricou cu mânecă lungă, precum și aplic cremă de protecție solară cu un factor de protecție de cel puțin 15.

Iată de ce: într-un studiu din 2019, s-a constatat că radiațiile ultraviolete sunt al doilea cel mai important factor în noile diagnostice de cancer la bărbați (aproximativ 6% din cazurile de cancer) și al cincilea cel mai important factor la femei (aproximativ 4% din cazurile de cancer). Deloc surprinzător, majoritatea diagnosticărilor de melanom și cancer de piele non-melanom (adică cancer de piele bazocelular și scuamos) au fost atribuite radiațiilor UV.

Și, bineînțeles, nu folosesc sisteme artificiale pentru bronzat. Riscul de melanom crește cu 75% la persoanele care urmează tratamente de bronzare artificială înainte de vârsta de 35 de ani. Riscul este proporțional cu anii de utilizare și cu numărul de ședințe.

Mențin consumul de alcool la un nivel minim

Îmi place să beau o bere rece când mă uit la baseball vara sau la fotbal iarna. Dar știu, de asemenea, că alcoolul, din nou cu referire la studiul din 2019, a fost al patrulea cel mai important factor pentru noile diagnostice de cancer la bărbați (aproximativ 5% din cazuri) și al treilea pentru femei (aproximativ 6% din cazuri). Deși de obicei asociem alcoolul cu cancerele cavității bucale sau esofagului, în realitate, cel mai mare număr de diagnosticări de cancer legate de consumul excesiv de alcool este cancerul la sân, cu peste 44 000 de cazuri în SUA în 2019.

Dar când este alcoolul prea mult? Riscul de cancer în raport cu consumul de alcool este dependent de doză: cu cât beți mai mult, cu atât crește riscul de cancer. Chiar și cei care beau un pahar pe zi au un risc crescut de a suferi de unele tipuri de cancer, deși modest. Așa că îmi limitez consumul de alcool la cel mult 1-2 pahare pe săptămână.

Nu fumez

Când aveam doar 10 ani, am încercat să schimb riscul de cancer al mamei mele încercând să o conving să se lase de fumat: la îndemnul profesoarei de științe din clasa a cincea, i-am înlocuit țigările cu bucăți de hârtie înfășurate pe care am scris „bețe de cancer”. Din păcate, efortul meu a fost în zadar în fața dependenței sale de nicotină. Eu nu m-am apucat niciodată de fumat, așa că intervenția profesorului meu a avut efect asupra mea.

În Statele Unite, fumatul de țigară a fost cel mai important factor care a contribuit la noile diagnostice de cancer la adulții cu vârsta de peste 30 de ani. Mai exact, fumatul a fost atribuit la 86% dintre diagnosticele de cancer pulmonar, 54% dintre cancerele esofagiene și aproximativ 51% dintre cancerele de vezică urinară, pe lângă multe alte tipuri de cancer.

Vestea bună este că, dacă oamenii încetează să fumeze , ei își reduc considerabil riscul de cancer: riscul de cancer la plămâni se reduce la jumătate după ce au renunțat la fumat timp de 10-15 ani și scade aproape la nivelul nefumătorilor după ce au renunțat timp de 40 de ani. În mod similar, riscul de cancer esofagian scade cu 30%, iar riscul de cancer vezical scade cu 50% la zece ani după renunțarea la fumat;

Fac exerciții fizice o jumătate de oră pe zi

Fac mișcare în fiecare zi timp de 30 de minute. Ca majoritatea oamenilor, mi se pare dificil să strecor exercițiile fizice într-o zi aglomerată, așa că îmi încep ziua cu exerciții fizice, încercând să o fac cât mai confortabil posibil. Mă trezesc puțin mai devreme și mă urc pe bicicleta de gimnastică pe care o țin lângă dormitorul meu în timp ce verific notificările și rețelele sociale. În acest fel, indiferent de direcția pe care o ia restul zilei, cel puțin am făcut ceva bun pentru mine.

Într-un recent studiu efectuat pe peste 60 de mii de adulți, cei care făceau mișcare două sau mai multe ore pe săptămână aveau un risc cu 26% mai mic de a dezvolta cancer la cap și gât, un risc cu 20% mai mic de a dezvolta cancer pulmonar și un risc cu 11% mai mic de a dezvolta cancer la sân, dar rate ușor mai mari de melanom și cancer de prostată.

Societatea Americană de Cancer recomandă 150-300 de minute de exerciții fizice de intensitate moderată (cum ar fi mersul pe jos sau cu bicicleta la o viteză mai mică de 16 km pe oră) sau 75-150 de minute de exerciții fizice de intensitate ridicată (cum ar fi alergatul sau mersul cu bicicleta la o viteză mai mare de 16 km pe oră) în fiecare săptămână pentru a reduce riscul de cancer de sân, endometrial de colon și alte tipuri de cancer;

Evit băuturile zaharoase, mâncarea fast-food și carnea procesată

Cercetarea a constatat o asociere între cancerele de colon și rect cu consumul de carne roșie sau procesată și consumul scăzut de fibre și calciu. Consumul de puține fructe și legume este asociat cu cancerele cavității bucale. Așadar, fac tot posibilul să mănânc sănătos, bine echilibrat. Cu toate acestea, sunt omnivoră și nu mă descurc bine cu dietele restrictive sau cu recomandările dietetice care necesită porții multiple dintr-un singur tip de aliment pe zi. Am eliminat complet băuturile îndulcite. Mănânc fructe sau legume la prânz și cină și limitez consumul de carne roșie la o dată/de două ori pe săptămână. Mai important: mănânc rar fast-food și evit carnea procesată.