Surpriza din motivarea instanţei privind achitările din dosarul Ţăndărei: Procurorul DIICOT a cerut, cot la cot cu inculpaţii, schimbarea încadrării în fapte mai uşoare, care erau prescrise! Judecătorul le-a restituit romilor aurul, puştile şi pistoalele, mai puţin mitralierele

Procurorul DIICOT a cerut instanţei, împreună cu inculpaţii, să schimbe încadrările juridice din dosarul Ţăndărei în fapte mai uşoare, care s-ar fi prescris la sfârşitul lui decembrie 2018 – se arată în motivarea judecătorului Lőrincz Rómeo de la Tribunalul Harghita şi consultată de G4media. Pe 12 februarie, magistratul i-a achitat pe inculpaţii din celebrul dosar de trafic de copii în Marea Britanie şi a constatat prescrierea unor fapte.

Doar infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor au fost considerate prescrise. Cu privire la acuzaţia de trafic de minori, judecătorul a dispus achitarea pentru că – a motivat el – procurorii nu ar fi venit cu probe concludente şi nu ar fi identificat victimele minore, deşi chiar magistratul citează în motivare fragmente întregi din rechizitoriu cu date privind identitatea victimelor.

Judecătorul a ridicat şi sechestrele dispuse în dosar asupra palatelor ţigăneşti de la Ţăndărei şi a dispus restituirea armelor, maşinilor şi a kilogramelor de aur în valoare de jumătate de milion de euro.

Deşi la percheziţiile din 2010 din Ţăndărei, anchetatorii români şi britanici au desoperit 12 puşti de vânătoare şi 6 pistoale, instanţa a concluzionat acum că rromii aveau permis de port armă şi le-au restituit.

La percheziţii s-ar fi găsit şi 4 AKM-uri, iar acum instanţa a decis să nu restituie un „încărcător pentru pistol mitralieră, cu magazie 30 cartuşe calibru 7,62 x 39 mm, descoperit cu ocazia percheziţiei domiciliare la inculpaţii Niculae Marian şi Nicolae Mircea, respectiv un număr de 31 cartuşe de calibru 7,62 x 39 mm şi un încărcător metalic cu magazie 30 cartuşe de calibru 7,62×39 mm, în cazul inculpatului Radu Drăguşin”, se arată în motivarea instanţei.

Şi bomboana pe colivă. Fiind dispusă achitarea, instanţa a decis ca toate cheltuielile cu procesul să fie plătite de stat.

Intervenirea prescripţiei după schimbarea încadrării juridice în fapte mai uşoare nu îl scuză însă absolut deloc pe judecător din moment ce procesul se afla pe rolul Tribunalului Harghita din 2013 şi au fost 53 de termene. De altfel, magistratul avea ocazia să pronunţe sentinţa în decembrie anul trecut, însă a amânat pronunţarea în ianuarie 2019.

Astfel, potrivit portalului Tribunalul Harghita, la termenul din 23 noiembrie 2018, judecătorul a decis să acorde un „ultim termen de judecată la care vor fi ascultaţi inculpaţii care vor fi prezenţi şi nu au fost încă audiaţi şi se va trece la dezbaterea pe fond a cauzei”. Pe 14 decembrie 2018, judecătorul a decis să preschimbe, fără explicaţii, termenul de judecată pentru 9 ianuarie 2019.

Vezi mai jos, pe larg, fragmente din motivarea judecătorului Lőrincz Rómeo de la Tribunalul Harghita, cel care a dispus achitarea tuturor celor 25 de inculpaţi din dosarul Ţăndărei, deşi în Anglia complicii lor au fost condamnaţi pentru fapte similare. Judecătorul a constatat şi prescrierea unor fapte după ce tot el, la cererea procurorului şi a inculpaţilor, a schimbat încadrările juridice în fapte mai uşoare, care s-ar fi prescris în decembrie 2018.

Studiu de caz: Titi Aghiotantu. De exemplu, în cazul unuia dintre liderii grupării, Constantin Radu, zis Titi Aghiotantu, instanța a decis:

”Achită pe inculpatul Radu Constantin, pentru infracţiunea de „trafic de minori” (…) Achită pe acelaşi inculpat Radu Constantin, pentru infracţiunea de „spălare de bani” (…) Dispune încetarea procesului penal privind pe acelaşi inculpat Radu Constantin, pentru infracţiunea de „constituire a unui grup infracţional organizat” (…), ca urmarea a intervenirii prescripţiei răspunderii penale (…) Dispune încetarea procesului penal privind pe acelaşi inculpat Radu Constantin, pentru infracţiunea de „nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor” (….), ca urmarea a intervenirii prescripţiei răspunderii penale”, se arată în decizia instanței.

Tribunalul Harghita a schimbat încadrarea juridică pentru grup infracțional organizat în cazul lui Titi Aghiotantu din „constituire a unui grup de criminalitate organizată”, faptă prevăzută de articolul 7 alineatele 1 şi 3 din Legea specială nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate în articolul 367 alineatul 1 din Codul Penal.

Care e diferența. Potrivit articolului 7 alineatele 1 şi 3 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate:

”(1) Inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepsește cu închisoare de la 5 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi

În vreme ce articolul 367 alineatul 1 din Codul penal spune:

”(1) Iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”.

Prin urmare, nu este mirare că instanța a constatat că faptele s-au prescris din ce moment ce a schimbat încadrarea juridică dintr- infracțiune pedepsită de legea specială de la 5 la 20 de ani într-una sancționată de Codul penal cu închisoare de 1 la 5 ani.

Surpriza din motivare vine din faptul că şi procurorul DIICOT a cerut schimbarea încadrării. „Va admite cererea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi a inculpaţilor şi, în baza art. 386 alin. 1 Cpp, va dispune schimbarea încadrări juridice a faptelor inculpaţilor”, a decis instanţa, potrivit motivării.

Judecătorul a explicat şi de ce a schimbat încadrarea faptelor în unele mai uşoare.

„Având în vedere data săvârşirii infracţiunilor, precum şi schimbările legislative intervenite ulterior se impune stabilirea legii penale mai favorabile (…)

Potrivit articolului 5 alineatul 1 Cod penal, <<În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea mai favorabilă>> (…)

Analizand comparativ prevederile din Legea 678 în cazul infracţiunii de trafic de minori, Legea nr. 39/2003 în cazul infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, Codul penal vechi (Legea nr. 15/1968) şi Codul penal intrat în vigoare la data de 01.02.2014, aceasta din urmă este mai mai favorabilă având la bază criteriul pedepselor stabilite de la 1 la 5 ani faţă de limitele normei anterioare, de la 5 la 20 de ani în cazul infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, precum şi în cazul infracţiunilor de trafic de minor şi nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor”, a arătat judecătorul în motivare.

Când ar fi intervenit prescripţia. „Termenul prescripţiei răspunderii penale în cazul concret este de 10 ani şi a început să curgă potrivit menţiunii din rechizitoriu la finele lunii decembrie 2008.

În consecinţă, în privinţa infracţiunilor de iniţiere, constituire, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor termenul s-a împlinit la sfârşitul anului 2018”, a conchis judecătorul Lőrincz Rómeo de la Tribunalul Harghita.

Prin urmare, e cu atât mai straniu că judecătorul nu s-a grăbit să pronunţe sentinţa în decembrie, chiar dacă verdictul lui nu este unul definitiv.

De ce a dispus judecătorul achitarea pentru trafic de minori. Doar faptele de constituire de grup infracţional organizat şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor au fost considerate prescrise. Cu privire la traficul de minori, judecătorul a dispus achitarea pentru că – a motivat el – procurorii nu a venit cu probe concludente şi nu au identificat victimele minore.

„În privinţa inculpatului Radu Constantin (Titi Aghiotantu, liderul grupării – n.r.) din probele administrate şi avem în vedere în special declaraţiile de martori nu rezultă implicarea acestuia în activitatea de racolare, cazare şi transport al unor minori prin folosirea de promisiuni mincinoase.

Clarificarea stării de fapt având în vedere descrierea dificitară a actelor materiale, acţiunilor sau inacţiunilor inculpaţilor ce alcătuiesc elementul material şi celelalte condiţii ale laturii obiective a infracţiunii, aspect ce este valabil în cazul tuturor inculpaţilor cu referire în mod special la infracţiunea de trafic de minori a fost îngreunată de lipsa totală a persoanelor vătămate care nu au fost identificate în cursul urmăririi penale şi care nu au putut fi identificate de instanţa de judecată prin cercetarea judecătorească, determinat în principal de o competenţă funcţională mult limitată a unei instanţe de judecată faţă de organele de urmărire penală, aceasta chiar şi în viziunea unui rol activ al instanţei de judecată, respectiv de volumul probatoriului care urma să fie administrat”, a arătat judecătorul în motivare.

Judecătorul a conchis că victimele minore nu au fost identificate, deşi tot el citează pe larg în motivare din rechizitoriu unde sunt prezentate datele victimelor.

De exemplu, magistratul arată în motivare (Notă: G4media a anonimizat numele victimelor din motive de protecţie):

„Din evidenţele Poliţiei de Frontieră, rezultă că inc. Drăguşin Gheorghe Ion a folosit mai multe autoturisme pentru scoaterea minorilor din ţară. Astfel, cu autoturismele IL 84 FRA, IL 88 FRA şi IL 03 AGK inculpatul a reuşit să scoată din România un număr mare de minori care ulterior au fost surprinşi cerşind sau săvârşind alte infracţiuni în Marea Britanie:

M. Denisa, născută la 17.08.1989, a ieşit prin PTF Turnu în data de 29.09.2004
– 16.05.2007, pentru furt, în Nottingham;
– 30.08.2008, cerşetorie, în Orange Grove, Bath;
– 06.08.2008, cerşetorie, în Corn Street;
– 28.03.2007, pentru prezentarea unei identităţi false pentru a obţine profit, în Lincolnshire;
– 20.03.2007, pentru cerşetorie, în Listergate, Notthngham;
– 16.03.2007, pentru cerşetorie, în Derbyshire;
-20.02.2007, pentru cerşetorie, în trenul dintre Green Park şi Baker street, infracţiune săvârşita pe timpul eliberării pe cauţiune;
– 15.01.2007, pentru furt, în Birmingham;
– 14.10.2008, pentru furt, în Highstreed Chippenham Wiltshire;
– 09.08.2008, pentru furt, în Broadmead;
– 15.04.2007, pentru tâlhărie şi furt, în Licester;
– 09.02.2007, pentru tentativă furt, în Birmingham;
– 19.08.2008, pentru cerşetorie, în Edgware Road;
– 16.05.2007, cerşetorie, în zona Broadmarsh Shopping Center;
– 24.08.2007, cerşetorie, în Barnet;
– 16.05.2007, arestată pentru furt;
– 30.08.2008, arestată pentru cerşetorie;
– 29.09.2008, magistratura din Bath and Wansdyke a găsit-o vinovată şi a luat măsura eliberării condiţionate 6 luni;
– 06.08.2008, arestată pentru cerşetorie;
– 26.08.2008, magistratura din Breaston a găsit-o vinovată fiind sancţionată cu amendă 30,00;
– 28.03.2007, arestată pentru fraudă;
– 20.08.2007, magistratura din Grantham a găsit-o vinovată cu măsura eliberării condiţionate 1 lună;
– 13.04.2007 Tribunalul minori Nottingham a găsit-o vinovată şi a sancţionat-o cu amenda 60,00;
– 16.03.2007 arestată pentru cerşetorie;
– 20.03.2007, arestată pentru cerşetorie;
– 14.10.2008, arestată pentru furt;
– 09.08.2008, arestată pentru furt;
– 15.04.2007, arestată pentru tâlhărie şi furt;
09.02.2007, arestată pentru tentativă furt

M. Ionel, născut la 20.08.1994, a ieşit din ţară la data de 03.09.2004, prin PTF Nădlac;

Z. Levers, născut la data de 20.10.1995, a ieşit din ţară la data de 08.07.2004, prin PTF Varşand;

M. Monica, născut la data de 23.11.2002, a ieşit din ţară la data de 06.08.2004, prin PTF Nădlac;
– 30.03.2007, pentru depunere declaraţie falsă în beneficiul propriu sau al altei persoane, în March, Cambridgeshire;
– 26.05.2007, depunere declaraţie falsă în beneficiul propriu sau al altei persoane, în Loughborough, Leicestershire;
– 06.04.2007, pentru furt, în Nuneaton, Warwickshire;
– 21.03.2007, pregatită pentru furt, în Nuneaton, Warwickshire;
– 09.04.2007, pentru furt, in Leicester;
– 28.03.2007, pentru depunere declaraţie falsă în beneficiul propriu sau al altei persoane, în Stamford, Lincolnshire;
– 30.03.2007, pentru înşelătorie, în Cambridgeshire;
– 27.03.2007, pentru încercare de a obţine bani pentru acte de caritate false, în Thurland street.
– 26.05.2007, arestată pentru depunere declaraţie falsă în beneficiul propriu sau al altei persoane;
– 06.04.2007, arestată pentru furt;
– 21.03.2007, arestată pentru furt;
– 10.04.2007, Tribunalul minori Leicester a găsit-o vinovată şi a emis ordin de trimitere pe 4 luni;
– 28.03.2007, arestată pentru depunere declaraţie falsă în beneficiul propriu sau al altei personae;
– 21.05.2007, Tribunalul Bourne and Stamford magistrates a găsit-o vinovată şi a emis un ordin de trimitere 6 luni;
– 31.03.2007, arestată pentru înşelătorie;
27.03.2007, arestată pentru încercare de a obţine bani pentru acte de caritate false;

G. Nicolae, născut la 06.12.1990, a ieşit din ţară la data de 16.02.2005 prin PTF Varşand;
– 11.09.2004, pentru furt, în Londra
– 31.05.2004, în Court field gardens şi dus la secţia de poliţie Kengsington;
– 02.05.2004, dus la poliţie în Earling pentru furt;
– 10.01.2004, a fost condus la sectia de poliţie Limehouse, pentru furt, în Nandos Bethnal Green Road;
– 01.01.2004, a fost reţinut pentru furt, în Tower Hamlets şi luat sub protecţia poliţiei;
– 11.09.2004, arestat pentru furt, nr. arest 5137/cd;
– 28.05.2004, arestat pentru furt;
29.01.2004 a fost pus în grija serviciilor sociale în Enfield.

G. Gianina, născută la 03.07.1991 a ieşit din ţară la data de 05.03.2005 prin PTF Varşand;
Depistată cerşind zilnic împreună cu D. Monica, D. Liliana şi D. Germanca, între orele 10:00 – 18:00 pe strada Plumstead Road SE18 şi în centrul oraşului Woolwich în cursul anului 2008. Femeile împing întotdeauna cărucioare şi se ascund în Parry Place SE18 şi în piaţa închisă din Plumstead Road atunci când observă poliţişti. Aceste femei au fost avertizate asupra comportamentului şi acţiunilor lor în numeroase rânduri, dar ele au continuat să ignore organele de poliţie (…)

R. Marcel, născut la 17.10.1993, a ieşit din ţară la data de 21.11.2005 prin PTF Varşand;

– 14.04.2007, pentru reprezentaţie falsă pentru a realiza un câştig pentru sine sau pentru altul, în Londra;
– 09.02.2007, pentru deranjarea ordinii şi liniştii publice, în Londra
– 29.08.2008, pentru furt, în Stanmore, Middlesex;
29.08.2008, arestat pentru furt.

M. Simona, născută la 19.10.1993, a ieşit din ţară la data de 30.07.2005 prin PTF Turnu;

18.10.2008, arestată pentru că figura căutată de organele de poliţie;
30.01.2007, arestată pentru deţinere de articole în scopul comiterii de fraude.

D. Levenţica, născută la data de 22.10.1993, a ieşit din ţară la data de 06.11.2005, prin PTF Turnu,

23.01.2007, arestată pentru tentativă de furt, împreună cu minorii Ioana B., Simona B., Lidia R., Gigel V.

M. Marta, născută la data de 23.10.1993, a ieşit din ţară la data de 02.11.2005, prin PTF Turnu;

09.03.2007, arestată pentru fraudă;
05.03.2007, arestată pentru fraudă;
16.05.2008, pentru spălarea parbrizelor;
13.02.2008, pentru bunuri furate.

S. David, născut la 13.08.1994, a ieşit din ţară la 10.09.2005, prin PTF Vărşand;

– 20.01.2009, arestat pentru cerşetorie;
– 01.11.2008, arestat pentru cerşetorie;
– 21.08.2008, Tribunalul minori Thames l-a gasit vinovat şi a emis un ordin de trimitere de 1 an;
– 30.05.2008, arestat pentru furt;
– 13.06.2008 Tribunalul minori Redbridge l-a găsit vinovat şi a emis un ordin de trimitere de 3 luni;
– 14.04.2008, arestat pentru furt;
– 21.05.2008, Tribunalul minori Redbridge l-a găsit vinovat şi a emis un ordin de trimitere de 6 luni;
– 05.02.2008, arestat pentru deranjarea ordinii publice;
– 21.05.2008, Tribunalul pentru minori West London l-a găsit vinovat şi a emis un ordin de trimitere 6 luni, ordin pentru comportament antisocial 3 ani, ordin pentru consiliere parentală 3 luni ;
– 17.12.2007, arestat pentru atac asupra unei persoane majore;
– 06.07.2007, arestat pentru cerşetorie;
– 20.03.2007, arestat pentru cerşetorie;
– 30.01.2009, arestat pentru furt;
– 02.01.2009, pentru furt;
– 16.11.2008, arestat pentru încălcarea ordinului privind comportamentul antisocial;
– 16.01.2008, arestat pentru deranjarea ordinii publice;
– 13.11.2007, arestat pentru folosirea unui copil pentru a cerşi;
– 03.12.2007, arestat pentru cerşetorie şi atac cu rănire de persoană;
– 16.11.2007, arestat pentru cerşetorie;
– 27.10.2007, pentru cerşetorie;
– 14.06.2007, pentru cerşetorie;
29.09.2007, arestat pentru cerşetorie.

P. Adrian, născut la 30.12.1994, a ieşit din ţară la 10.09.2005, prin PTF Varşand;

– la 15.02.2004 a fost arestat pentru fraudă;
– la 31.01.2007 a fost arestat pentru fraudă şi furt;
la 13.01.2007 a fost arestat pentru înşelăciune;

R. Mihaela, născută la 11.06.1995, a ieşit din ţară la data de 21.11.2005, prin PTF Turnu;

– 24.03.2007, pentru înşelăciune şi cerşetorie, în Golders Green Road;
24.03.2007 arestată pentru fraudă, dosar de arest nr. Sv/07/02330.

R. Daniela, născută la 30.05.2003, a ieşit din ţară la data de 16.10.2005, prin PTF Turnu;

M. Florin
– 30.01.2007, pentru posesie articole folosite în fraudă, în str. Oxford, Londra”, a arătat judecătorul în motivare citând din rechizitoriu.

Judecătorul a ridicat şi sechestrele dispuse în dosar asupra palatelor ţigăneşti de la Ţăndărei şi a dispus restituirea unor bunuri confiscate la percheziţii, mai puţin încărcătoarele de mitralieră şi cartuşele descoperite la percheziţii. Notă: G4Media.ro a anonimizat datele cu caracter personal.

„Având în vedere că în cauză urmează să se pronunţe soluţii de achitare, respectiv de încetare a procesului penal, instanţa urmează să soluţioneze şi măsurile asiguratorii dispuse în cursul urmăririi penale.

Dispoziţia de restituire şi ridicare a sechestrelor asiguratorii dispuse asupra bunurilor inculpaţilor va viza acele bunuri a căror deţinere nu contraveine legii şi avem în vedere în acest caz diferitele tipuri de muniţie pentru deţinerea cărora inculpaţii Radu Constantin, Niculae Mircea, Radu Drăguşin, nu au fost autorizaţi constând din, încărcător pentru pistol mitralieră, cu magazie 30 cartuşe cal. 7,62×39 mm, descoperit cu ocazia percheziţiei domiciliare la inculpaţii Niculae Marian şi Nicolae Mircea, respectiv un număr de 31 cartuşe de cal. 7,62×39 mm şi un încărcător metalic cu magazie 30 cartuşe de cal. 7,62×39 mm, în cazul inculpatului Radu Drăguşin.

În consecinţă va dispune ridicarea sechestrului asigurator asupra bunurilor inculpaţilor, după cum urmează:
(…)
– pentru inculpatul Niculae Mircea, dispune ridicarea sechestrului instituit prin ordonanţa din 08.04.2010 şi proces-verbal pentru autoturismul Peugeot 307 CC cu nr. de înmatriculare IL (…);
– restituirea cantităţii de 1471,29 gr bijuterii din aur ridicată conform inventarului întocmit de Trezoreria Mun. Bucureşti din data de 17.05.2010.
– pentru inculpatul Radu Constantin, dispune ridicarea sechestrului instituit prin ordonanţa din 08.04.2010 şi proces-verbal pentru autoturismul Hyundai Santa Fe cu nr. de înmatriculare IL (…)ŞEF;
– dispune ridicarea sechestrului instituit prin ordonanţa din 08.04.2010 şi proces-verbal pentru imobilul din oraşul Ţăndărei, str. Cornului, (…), judeţul Ialomiţa, respectiv clădirea principală compusă din 5 camere şi 5 dependinţe/anexe aflate în curtea menţionată;
restituirea sumei de 1300 euro indisponibilizată conform Chitanţei nr. 57 din 16.04.2010;
restituirea sumei de 16200 lei indisponibilizată conform Chitanţei nr. 29 din 16.04.2010;
restituirea cantităţii de 3760,06 gr bijuterii din aur ridicată conform inventarului întocmit de Trezoreria Mun. Bucureşti din data de 17.05.2010.
(…)
Dispune restituirea către inculpatul Buzoeanu Radian a armelor şi cartuşelor deţinute în baza permisului de armă seria B nr. (…) din 08.12.2008 (…)”, se arată în motivarea judecătorului Lőrincz Rómeo de la Tribunalul Harghita.

Bomboana pe colivă. Cheltuielile cu procesul sunt plătite de stat.

“Având în vedere soluţia de achitare respectiv de încetare a procesului penal cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului din care onorariul avocaţial din oficiu se va avansa Baroului Harghita din fondul Ministerului Justiţiei”, se arată în motivare.

Cum justifică Tribunalul Harghita faptul că s-a ajuns la prescrierea faptelor, deşi procesul se judeca din 2013. Potrivit unui comunicat din februarie, Tribunalul Harghita a invocat probleme cu citarea martorilor şi numărul mic de judecători pentru faptul că procesul a durat atât de mult. Vezi aici.

Inspecţia Judiciară face verificări la Harghita. Potrivit unor surse judiciare, tot în februarie, Inspecţia judiciară s-a autosesizat și face verificări la Tribunalul Harghita pentru că a tergiversat 6 ani dosarul Țăndărei până s-a prescris.

Ce spune un poliţist englez implicat în investigarea traficului de copii în UK.

„E bătăie de joc. Sunt întristat şi şocat să aud că a fost abandonat cazul împotriva a 25 de membri ai reţelei de crimă organizată din Ţăndărei şi că zace în cenuşa Justiţiei penale din România. Justiţia penală din România a eşuat astăzi. A abandonat victimele, poliţiştii care au lucrat din greu la caz. Şi este un alt fapt care expune România criticilor privind corupţia şi lipsa de respect pentru domnia legii. Repet este o zi tristă pentru Justiţie în România”, a declarat în februarie pentru G4media Bernie Gravett, poliţistul englez care a condus ancheta din UK şi România, între timp pensionat.

„Putem vorbi de o suspiciune rezonabilă de corupţie sau de incompetenţă crasă. România, probabil, că este singura ţară din lume care, într-o cauză de criminalitate organizată transfrontalieră cu trafic internaţional de minori, timp de 9 ani şi pe parcursul a 53 şedinţe de judecată, a amânat permanent cauza fără a audia nicio parte”, a declarat ,pentru G4Media.ro şi Silvia Tăbuşcă, președintele unui ONG specializat în combaterea traficului de persoane.

Povestea dosarului. Cazul Ţăndărei a fost prezentat cu surle şi trâmbiţe de autorităţile româneşti în 2010. Sunt celebre imaginile cu mascaţii cu berbece care spargeau uşile palatelor din Ţăndărei în căutare de traficanţi de copii. Imaginile au apărut la BBC şi Al Jazeera. A fost primul caz de trafic de minori investigat de poliţiştii români şi englezi. Cazul priveşte traficarea a 181 de copii romi în Marea Britanie, unde erau folosiţi la cerşetorie şi furturi.

În Anglia, 120 de traficanţi au fost prinşi şi aruncaţi în închisoare. La noi, cei 25 de romi arestaţi şi puşi sub acuzare în 2010 au fost eliberaţi după câteva luni și acum, după 9 ani de procese, au fost achitați sau instanța a constatat că faptele s-au prescris după ce le-a schimbat încadrările juridice în unele mai ușoare.

Culmea e că dosarul Ţăndărei a schimbat legislaţia europeană. După prezentarea cazului în Parlamentul European, în 2011, UE a adoptat o directivă care a redefinit exploatarea copiilor la cerşit şi furat ca fiind o formă de muncă forţată, de sclavie. Directiva a fost adoptată de toate statele membre, prin urmare şi de România.