SURSE Adjunctul şefului DNA, Nistor Călin, le impută unor procurori achitările primite în dosare. Se pregătesc noi revocări din funcții/ DNA: Informația este eronată

Adjunctul şefului DNA, procurorul Nistor Călin, a emis decizii interne prin care le impută unor procurori din subordine sentinţele de achitare primite în dosarele instrumentate, au declarat surse judiciare pentru G4media.ro. Astfel de note de imputare a unor decizii de achitare erau foarte rare în trecut, au explicat aceleași surse. De altfel, în vara anului trecut, adjunctul șefului DNA a avertizat că va analiza cui i se datorează eșecurile DNA.

• UPDATE 17.00 DNA a răspuns unei solicitări de presă şi a arătat că nu doar adjunctul şefului DNA, Nistor Călin, ia deciziile de imputare a unor achitări şi că aceste nu sunt publice. În plus, procurorul Nistor Călin neagă că ar intenţiona să ceară revocarea din DNA a şefilor de Servicii teritoriale, Andrei Bodean de la Constanţa, Cornel Deca de la Braşov şi Daniela Lupu de la Piteşti. (Vezi răspunsul integral la finalul articolului)

În paralel, susțin sursele G4media.ro, procurorul Călin pregătește noi revocări ale unor procurori din DNA, cum ar fi Andrei Bodean, șeful interimar de la Constanța. De mai bine de 2 ani, Bodean este ținta unei campanii de presă din partea unor instituții media favorabile inculpaților precum EVZ, Luju sau Antena 3.

Chiar duminica trecută, Antena 3 a difuzat un interviu cu un fost avocat închis la penitenciarul Poarta Albă care susține că procurorul i-ar fi fabricat dosarul întrucât soția lui i-ar fi refuzat avansurile (procurorului). Bodean a fost apărat de CSM, iar decizia de apărare a reputației a fost menținută de Înalta Curte.

Și alți șefi de servicii teritoriale din DNA, precum Cornel Deca de la Brașov sau Daniela Lupu de la Pitești sunt ținta unor campanii ale presei favorabile inculpaților. Marți, 12 februarie, adjunctul șefului DNA Nistor Călin a cerut revocarea fostului șef al Secției I din DNA, procurorul Gheorghe Popovici, cel care a instrumentat dosarele Alinei Bica și ale familiei Voiculescu (soldate cu condamnări, dar și achitări).

Până la ora publicării acestui articol, DNA nu a răspuns solicitărilor de a-și exprima un punct de vedere. În momentul în care vom primi răspunsul, îl vom publica.

Joi, Secția pentru procurori a CSM ia în discuție revocarea lui Popovici, dar și propunerea procurorului general al României Augustin Lazăr de numire a procurorului Călin ca interimar vreme de 6 luni în funcția de șef al DNA.

Notele de imputare a achitărilor. „Îi impută o soluţie de achitare chiar şi lui Doru Ţuluş, care a fost mentorul lui şi nu mai este în DNA”, au explicat sursele G4media.ro. Pe lista procurorilor scoşi vinovaţi pentru achitările primite este și Daniela Lupu, şefa DNA Piteşti.

De precizat că şefii din eșaloanele 2-3 (secții și servicii) ale DNA au avut opinii contrare cu privire la achitările imputabile, unii dintre ei concluzionând că aprecierea probelor ţine de judecata fiecărui magistrat în parte, cu alte cuvinte că achitările nu ar fi imputabile procurorilor.

Nistor Călin a tranşat însă divergenţele şi a decis că achitările sunt din vina procurorilor, au explicat sursele G4media.ro.

Ce consecinţe ar putea exista. „Poate să te revoce (din DNA – n.r.) sau se sesizează Inspecţia judiciară or, mai nou, Secţia de anchetare a magistraţilor, dacă ai o decizie de imputare a unei achitări. În plus, le dă argumente inculpaţilor să ceară despăgubiri. Sau, pur și simplu, te încurcă în carieră, dacă vrei să promovezi”, a explicat un procuror pentru G4media.ro în legătură cu posibilele consecinţe ale deciziilor de imputare a achitărilor.

„Nu îţi vine să mai faci nimic. Nu faci nimic, nu greşeşti!”, a conchis un alt procuror.

Ce îi impută Călin ”mentorului” său Țuluș. Potrivit surselor G4media.ro, Călin îi impută lui Ţuluş un rechizitoriu din 2014 soldat cu achitare la Tribunalul Ilfov şi Curtea de Apel Bucureşti. Achitarea a fost pe literele a (fapta nu există) şi b (fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege).

În acest dosar, procurorul Doru Ţuluş i-a trimis în judecată pe Salameh Elaiwi şi firma Polivalent Store pentru infracţiuni la legea pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale precum ascunderea sumei impozabile, omisiunea evidențierii în actele contabile a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate şi sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare.

Salameh Elaiwi era acuzat că, în 2009, ar fi creat un sistem scriptic fictiv, constând în tranzacții nereale prin care s-a sustras plății obligațiilor fiscale față de stat. Prejudiciul se ridica la peste 5,5 milioane de lei, adică peste 1 milion de euro.

Divergenţe cu privire la imputarea soluției de achitare. Procurorul șef al Secției Judiciare din DNA, Luiza Căpățână, a concluzionat într-o notă internă din 9 ianuarie că achitarea nu este imputabilă procurorului Țuluș.

”Din perspectiva principiului liberei aprecieri a probelor acuzării și apărării, a incidenței practicii judiciare naționale și europene analizate în cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești, rechizitoriul nr. 260/P/2011 emis la data de 26.06.2014 de Doru Florin Țuluș – Procuror șef Serviciu în cadrul Secției de Combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție din DNA și avizat de Procuror Șef Secție – Claudiu Constantin Dumitrescu prin care au fost trimiși în judecată, în stare de libertate, inculpații Elaiwi Salameh și persoana juridică Polivalent Store SRL se bazează pe un material probator suficient și relevant, iar soluția definitivă de achitare nu le este imputabilă”, a concluzionat procuroarea Luiza Căpățână.

În schimb, actualul șef interimar al Secției I din DNA, procurorul Dănuț Volintiru (apropiat de procurorul Călin), a avut altă părere.

”În nota întocmită la data de 18.01.2019, procurorul șef al Secției de combatere a corupției din cadrul DNA Dănuț Volintiru apreciază că soluția de trimitere în judecată este imputabilă procurorului, din următoarele considerente:

raportul de constatare tehnico-științifică dispus și efectuat în cauză nu a stabilit în concret dacă în evidența contabilă au fost înregistrate operațiunile comerciale și veniturile realizate, ceea ce a permis ca în faza de judecată, printr-o expertiză contabilă să se stabilească contrariul;
în faza de urmărire penală, nu a fost audiat niciun martor, nici măcar contabila societății, care, fiind audiată de instanța de judecată, a declarat că toate operațiunile comerciale și veniturile realizate au fost înregistrate contabil;

inculpatul a fost trimis în judecată pentru o infracțiune care nu a fost descrisă nici la situația de fapt și nici la încadrarea în drept a faptelor;
nu au fost administrate nici un fel de probe din care să rezulte că operațiunile comerciale sunt nereale, că inculpații au cunoscut comportamentul fiscal fraudulos al reprezentanților societăților implicate în circuitul evazionist;”, a arătat procurorul Volintiru.

Disputa a fost tranșată de procurorul Nistor Călin care a decis:

”În raport cu cele arătate mai sus, îmi însușesc conținutul notei întocmite de procurorul șef al Secției de combatere a corupției Dănuț Volintiru și apreciez că soluția definitivă de achitare se datorează deficienței activităților de urmărire penală derulate în cauză de procurorul de caz”, a conchis procurorul Călin.

Cine e Doru Ţuluş. Pe vremea lui Daniel Morar, Doru Ţuluş a fost şef al Secţiei a 2-a din cadrul DNA (de combatere a infracţiunilor conexe infracțiunilor de corupție). Ţuluş şi Morar sunt prieteni buni, de la Cluj, încă din 1993. În 2017, Ţuluş a fost însă revocat din DNA la cererea fostei şefe a Parchetului anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi.

Țuluș este însă un simbol al DNA, un vechi profesionist cu multe ”scalpuri” de corupți la cingătoare. A instrumentat dosare finalizate cu condamnări grele precum cazul Transferurilor, cu greii din fotbal, Miron Mitrea, Maricel Păcurariu de la Realitatea tv sau fostul primar din Baia Mare, Cristian Anghel.

Ţuluş i-a trimis în judecată pe fostul consilier prezidențial al lui Klaus Iohannis, George Scutaru, pe fostul lider al PNL, Dan Motreanu (achitați în primă instanță) și pe fostul ministru de Interne Cristian David (condamnat în primă instanță). Ca şef de secţie, Țuluș a confirmat toate dosarele grele finalizate cu condamnări precum Adrian Năstase, Relu Fenechiu şi Dan Voiculescu.

A dat şi rateuri când i-a trimis în judecată pe foştii deputaţi Nicolae Păun şi Mădălin Voicu şi pe fostul şef al Fiscului, Gelu Ştefan Diaconu. Dosarul a fost restituit DNA de Instanţa supremă pentru neregularităţi. Înainte de a fi dat afară din DNA, Ţuluş îl ancheta pe şeful PNL al CJ Ilfov, Marian Petrache, celebrul pentru stenogramele cu ”motorul (DNA) și curentul (SRI)”. După ce Țuluș a plecat, dosarul lui Petrache a fost clasat.

Concluzia procurorului Călin în cazul șefei DNA Pitești, Daniela Lupu. ”Apreciez că soluția este imputabilă procurorului (Daniela Lupu – n.r.), fiind rezultatul unei aprecieri greșite a situației de fapt.

Trimiterea în judecată a inculpaților Apostu Nicoale, Apostu Alexandru, Găbrian Constantin, Rudeanu Ion și Șerban Constantin pentru infracțiunea de conflict de interese (…) este greșită, întrucât inculpații nu se aflau în raporturi de muncă cu asociația beneficiară a fondurilor europene accesate și nu există nicio probă că au fost remunerați pentru activitățile desfășurate în cadrul asociației.

În această situație, nu sunt întrunite elementele de tipicitate ale laturii obiective a infracțiunii de conflict de interese.

Procurorul șef secție Dănuț Volintiru reține corect că inculpații ar fi putut fi trimiși în judecată pentru infracțiunea de complicitate la infracțiunea prevăzută la art. 18 indice 1 din Legea 78/2000, ale cărei elemente constitutive erau întrunite.

Procedând la trimiterea în judecată a inculpaților pentru infracțiunea de conflict de interese, în condițiile în care nu erau întrunite niciuna din Tezele incriminate de la art. 301 Cod Penal, inculpații nu se aflau în raporturi comerciale sau de muncă cu asociația și nu au beneficiat de foloase de orice natură, procurorul de caz și-a vulnerabilizat cauza, situație care a dus la achitarea definitivă a inculpaților sus-menționați”, a tranșat problema adjunctul șefului DNA, Nistor Călin.

Context. Potrivit bilanțului de final de 5 ani de mandat al Laurei Codruța Kovesi din iulie anul trecut, ”procentul de achitări s-a menținut la 10%, fiind sub media europeană”.

Potrivit datelor furnizate de DNA și prezentate de jurnalista Sorina Matei, cifrele achitărilor sunt mai mari în 2017 (în jur de 15 la sută în 2017) față de 2013 (doar 8 %), însă unele Servicii teritoriale ale DNA ar fi campioane la achitări în 2017, precum DNA Alba (78%), Constanța (44%), Mureș (59%) și Ploiești (22%).

În cazul DNA Alba, procurorii invocă decizia CCR privind dezincriminarea abuzului în serviciu prin încălcarea de legislație secundară. Vezi mai multe aici.

Ce spunea anul trecut procurorul Nistor Călin, potrivit Agerpres.

”Am constituit la nivelul Direcţiei un grup de lucru care va analiza toate aceste achitări. Va identifica cauzele care au condus la aceste achitări, iar cine a greşit în mod grav va răspunde”, a afirmat Nistor Călin.

„Vina o vom aprecia la final de an, în care vom stabili care achitări sunt imputabile şi care procuror este responsabil de … Dar vedem care va fi procentul de achitări imputabile procurorului. Să le analizăm, să identificăm cauzele care, oricum, trebuie prelucrate cu tot colectivul de procurori, pentru a se preveni situaţii de natura achitărilor”, a declarat Călin.

Procurorul şef adjunct a menţionat şi că achitările există în orice sistem judiciar. „Un sistem judiciar nu poate funcţiona în mod sănătos fără existenţa şi unor soluţii de achitare”, a spus acesta.

Nistor Călin a opinat că, pentru un procuror, „cel mai mare rebut profesional” este o achitare.

„De aceea, atunci când trimiţi o persoană în judecată trebuie să te asiguri că ai toate probele care să justifice legalitatea şi temeinicia trimiterii acelei persoane în judecată”, a afirmat acesta.

El a mai spus şi că achitările în cauze penale pot fi clasificate ca achitări imputabile pentru procuror, „care sunt cele mai grave”, şi achitări neimputabile. „Acestea pot surveni din diverse cauze. Fie apare o lege de dezincriminare, fie apare o decizie a Curţii Constituţionale prin care se reinterpretează un …, se schimbă probatoriul pe instanţă”, a explicat procurorul şef adjunct al DNA.

UPDATE 17.00 Poziția DNA, Mai jos, comunicatul integral.  DNA a răspuns unei solicitări de presă şi a arătat că nu doar adjunctul şefului DNA, Nistor Călin, ia deciziile de imputare a unor achitări şi că aceste nu sunt publice. În plus, procurorul Nistor Călin neagă că ar intenţiona să ceară revocarea din DNA a şefilor de Servicii teritoriale, Andrei Bodean de la Constanţa, Cornel Deca de la Braşov şi Daniela Lupu de la Piteşti. Vezi mai jos răspunsul DNA:

„Atribuția de a aprecia asupra imputabilității ori neimputabilității soluțiilor dispuse de procuror nu îi revine exclusiv procurorului șef adjunct, ci, conform Ordinului 121/2018, modificat prin Ordinul 1/2019 ale procurorului șef al DNA, și în conformitate cu Ordinul 213/2014 al procurorului general al PICCJ și Regulamentului de ordine interioară al DNA, aprecieri asupra imputabilității soluțiilor dispuse de procurori în cauze penale pot face procurorii șefi de secție, adjuncții procurorilor șefi de secție , procurorii șefi de serviciu/birou, procurorul șef al DNA, precum și procurorii şefi adjuncţi ai DNA. Aprecierile asupra imputabilității soluțiilor dispuse de procurori în cauze penale, precum și măsurile dispuse nu sunt publice, în conformitate cu Hotărârea nr. 787/20 decembrie 2018 a Secției pentru procurori din cadrul CSM.

Informația (…) potrivit căreia <<conducerea DNA pregătește eliberarea din funcție sau neprelungirea unor delegări în funcții de conducere în cadrul DNA și/sau revocarea din cadrul DNA>> a celor trei procurori menționați (…) este eronată, neexistând, la nivelul conducerii DNA, vreo propunere/discuție/abordare în acest sens.

Mai mult de atât, doamna procuror Daniela Lupu a fost numită în funcția de procuror șef al Serviciului teritorial Pitești, la data de 17.10.2018, de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului sef al DNA, anterior numirii fiind delegată în aceeași funcție.

Domnul Cornel Deca a fost numit procuror șef al Serviciului teritorial Brașov la data de 17.12.2014, pentru o perioadă de trei ani, iar la expirarea mandatului, acesta a fost delegat în continuare în aceeași funcție, pe care o ocupă și în prezent.

Domnul Andrei Bodean a fost delegat în funcția de procuror șef al Serviciului teritorial Constanța al DNA la data de 01.10.2018, funcție pe care o ocupă și în prezent”, se arată în răspunsul DNA.

(Sursa Foto: Agerpres/ Autor: Radu Tuta)