SURSE Cererea 3 de plată din PNRR în valoare de 2,7 miliarde de euro e blocată. Comisia Europeană cere scăderea pragului la microîntreprinderi, reforma companiilor de stat (inclusiv RAAPPS) și a companiilor din energie

Comisia Europeană a blocat cererea 3 de plată din PNRR trimisă de guvern în 15 decembrie 2023, în valoare de 2,7 miliarde de euro, au declarat pentru G4Media surse guvernamentale. Cele mai mari probleme sunt cu reforma companiilor de stat (inclusiv RAAPPS – instituția care renovează viitoarea vilă de protocol a lui Iohannis), cu pragul de 500.000 de euro la microîntreprinderi și cu numirile la vârful companiilor din energie, dar și cu noii șefi ai AMEPIP, super-agenția care controlează firmele de stat. Săptămâna viitoare va avea loc o discuție decisivă la București.

Termenul până la care Comisia Europeană ar fi trebuit să aprobe cererea trei, trimisă de guvernul României în 15 decembrie, e 16 martie, când se scurg cele două luni regulamentare, plus o lună cerută de guvern. O situație similară s-a înregistrat și cu cererea doi de plată, rambursată parțial de Comisia Europeană la nouă luni după depunere, întârziere provocată de neîndeplinirea unor jaloane și ținte.

Săptămâna viitoare va avea loc la București o întâlnire între delegația Comisiei Europene, condusă de Celine Gauer, și o delegație a guvernului, pentru a discuta jaloanele și țintele pe care Comisia Europeană nu le consideră îndeplinite, potrivit surselor G4Media.

• UPDATE 13.03.2024 Ministrul Proiectelor Europene, Adrian Câciu, susține într-o postare pe Facebook că cererea de plată nr. 3 din PNRR nu este blocată: “Suntem în dialog constant cu reprezentanții Comisiei Europene, așa cum am fost la fiecare cerere de plată și cum e parcursul firesc al aprobării îndeplinirii țintelor și jaloanelor din PNRR. Fiecare minister coordonator de reformă are dialog cu CE, actualizări de informații și stadiul jaloanelor. În procesul de evaluare a fiecărei cereri de plată există solicitări de clarificare din partea CE și raspunsuri din partea statului membru. Asa e procedura/procesul, acolo suntem. Ne așteptăm la finalizarea cu succes a procesului și intrarea banilor aferenți CP3 în bugetul țării”, a transmis Câciu, pe pagina sa oficială de Facebook.

Principalele probleme reclamate de Comisia Europeană, potrivit surselor G4Media, sunt:

1. Exceptarea Regiei Autonome a Protocolului de Stat (RAAPPS) de la regulile de transparență pe care trebuie să le respecte toate companiile și regiile autonome cu capital majoritar de stat.

Comisia Europeană consideră că guvernul nu a explicat de ce RAAPPS trebuie să fie exceptată de la regulile aplicate celorlalte companii și regii cu capital de stat, mai precis de ce numirile la conducere nu sunt transparente, iar activitatea e secretizată. Reamintim că a secretizat contractul de refacere a unei vile din centrul Bucureștiului, despre care G4Media și Recorder au scris că va fi reședința lui Klaus Iohannis după terminarea mandatului de președinte.

2. Numirea șefilor AMEPIP, super-agenția guvernamentală care gestionează toate companiile de stat. Comisia Euroepană consideră că că procesul de selecție a șefilor AMEPIP nu respectă criteriile de transparență asumate de guvern. De asemenea, agenția nu este operativă, cu doar 24 din cele 88 de posturi ocupate.

În plus, Comisia Europeană are semne de întrebare legate de calendarul anunțului de recrutare a conducerii AMEPIP, de certificatul de limbi străine ale celor doi vicepreședinți.

G4Media a scris încă din 8 decembrie că noii șefi ai AMEPIP sunt apropiați de Marian Neacșu, puternic lider PSD considerat eminența cenușie a guvernului și omul care controlează agenda premierului Marcel Ciolacu.

3. Scăderea pragului la microîntreprinderi. Anul trecut, coaliția PSD-PNL a decis scăderea pragului de încadrare la impozitul pe venitul microîntreprinderilor, de la 1 million de euro la 500.000 de euro. Astfel, IMM-urile care au cifra de afaceri între 500.000 de euro și un milion de euro nu vor mai plăti impozit de 1% din cifra de afaceri, ci 16% din profit.

Comisia Europeană consideră că actualul plafon de 500.000 de euro e în continuare prea ridicat, nu respectă recomandările Băncii Mondiale, și cere scăderea valorii până la finalul acestui an.

4. Numirile la șefia companiilor de stat din Energie. Comisia Europeană a constatat că Ministerul Energiei nu a făcut numirile care să respecte regulile de transparență la toate companiile din subordinea sa, au declarat pentru G4Media surse guvernamentale.

În plus, Comisia a constatat că Ministerul Energiei nu a îndeplinit jaloanele restante de la Cererea 2 de plată. Jalonul 129 prevede că România ar fi trebuit să finalizeze semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW, iar pentru jalonul 133, România trebuia să fi semnat contracte pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată.