BREAKING Consiliul JAI a aprobat aderarea deplină a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen de la 1 ianuarie 2025

Miniştrii de interne din ţările UE au aprobat joi dimineaţa, la Bruxelles, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen cu frontierele terestre, începând de la 1 ianuarie 2025, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

Preşedinţia ungară a Uniunii Europene a introdus pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 12 decembrie adoptarea deciziei de stabilire a datei pentru eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria şi România şi între acestea.

Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi ai Guvernelor din statele membre ale Uniunii Europene (COREPER) a agreat, la 27 noiembrie 2024, aderarea României la Spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025. Controalele la frontierele aeriene şi maritime interne cu Bulgaria şi România au fost eliminate începând cu 31 martie 2024. Alte subiecte pe ordinea de zi a Consiliului JAI sunt: sistemele informatice pentru asigurarea respectării legii, azilul şi migraţia, securitatea internă, orientările strategice, combaterea abuzului sexual asupra copiilor etc, informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Ungaria a pus pe ordinea de zi a Consiliului JAI din 12 decembrie 2024 aderarea completă la Schengen a României şi Bulgariei, după o întâlnire informală între miniştrii afacerilor interne din România, Bulgaria, Ungaria şi Austria, desfăşurată la Budapesta, în 22 noiembrie. În data de 9 decembrie, ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, a avut o discuţie, prin videoconferinţă, cu omologul ungar, Sandor Pinter, pentru pregătirea reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din data de 12 decembrie. „Demnitarul român a prezentat, pe scurt, măsurile aflate în implementare la nivelul autorităţilor române, pentru pregătirea celei de-a doua etape – aderarea la spaţiul Schengen cu frontierele terestre”, conform unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne transmis AGERPRES. Potrivit MAI, în contextul deciziei autorităţilor ungare de a efectua, în perioada sărbătorilor de iarnă, verificări ţintite la frontiera comună, în conformitate cu prevederile legislaţiei europene, cei doi miniştri au analizat aceste aspecte din perspectiva circulaţiei transfrontaliere a cetăţenilor români în perioada următoare. Cătălin Predoiu a apreciat, în cadrul discuţiei, susţinerea „constantă” şi „activă” a Preşedinţiei ungare a Consiliului pentru finalizarea dosarului Schengen.

Miniştrii de interne ai UE vor face, de asemenea, un bilanţ al situaţiei generale a spaţiului Schengen. Miniştrii vor desfăşura în special un schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a priorităţilor ciclului anual al Consiliului Schengen. Discuţia se va axa şi pe creşterea securităţii generale prin digitalizare.

În ceea ce priveşte sistemele informatice pentru asigurarea respectării legii, Comisia şi eu-LISA (agenţie a UE responsabilă cu gestionarea sistemelor informatice în domeniul securităţii şi justiţiei) vor informa miniştrii cu privire la calea de urmat în ceea ce priveşte începerea funcţionării Sistemului de intrare/ieşire (EES). EES este un sistem informatic automat pentru înregistrarea resortisanţilor ţărilor terţe care călătoresc în scopul unei şederi scurte. În cadrul noului sistem, poliţia de frontieră va scana amprentele digitale sau va face fotografii persoanelor care trec frontiera pentru prima dată. Aceste informaţii vor fi înregistrate într-un fişier digital. În cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 10-11 octombrie 2024, Comisia a informat miniştrii cu privire la planurile sale de implementare treptată a EES.

Referitor la subiectul azil şi migraţie, Comisia va prezenta informaţii actualizate cu privire la punerea în aplicare a pactului privind migraţia şi azilul, un set de acte legislative ale UE care au fost adoptate în mai 2024. Statele membre şi Comisia iau în prezent măsuri pregătitoare pentru ca aceste legi să se aplice începând din iunie 2026. Setul de norme cuprinse în pact va contribui la gestionarea sosirilor în mod ordonat, la crearea de proceduri eficiente şi uniforme şi la asigurarea unei repartizări echitabile a sarcinilor între statele membre. Dimensiunea externă a abordării provocărilor legate de migraţie va fi discutată în cadrul unui prânz de lucru, mai scrie https://www.consilium.europa.eu/.

În domeniul securităţii interne, Consiliul consultativ pentru informaţii va prezenta situaţia actuală a ameninţărilor. Prezentarea va fi urmată de un raport al preşedinţiei privind progresele înregistrate în lupta împotriva traficului de droguri şi a criminalităţii organizate. De asemenea, miniştrii vor avea un schimb de opinii cu privire la raportul final al Grupului la nivel înalt privind accesul la date pentru o asigurare eficace a respectării legii. La reuniunea JAI din luna iunie 2024, Consiliul a salutat cele 42 de recomandări ale grupului privind accesul la date.

De asemenea, preşedinţia ungară va informa miniştrii cu privire la situaţia actuală a orientărilor strategice pentru planificarea legislativă şi operaţională în spaţiul de libertate, securitate şi justiţie. Orientările strategice prevăzute în tratat reprezintă un instrument important pentru conturarea direcţiei politicii UE în spaţiul de libertate, securitate şi justiţie şi oferă cadrul pentru punerea în aplicare a aspectelor relevante ale Agendei strategice a UE pentru perioada 2024-2029.

Nu în ultimul rând, preşedinţia ungară a Uniunii va urmări să ajungă la o abordare generală (poziţia comună a statelor membre) cu privire la o propunere legislativă de combatere a abuzului sexual asupra copiilor. Această propunere de act legislativ va impune întreprinderilor din domeniul internetului obligaţia de a alerta autorităţile cu privire la abuzul sexual online asupra copiilor detectat pe platformele lor. Un centru al UE a cărui înfiinţare este planificată ar urma să sprijine autorităţile care acţionează în urma rapoartelor privind abuzurile sexuale asupra copiilor şi ar urma să colecteze şi să partajeze expertiză şi bune practici în materie de prevenire şi de sprijinire a victimelor.

***
Anterioara reuniune a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne a Uniunii Europene a avut loc în zilele de 10-11 octombrie 2024. Preşedinţia ungară a Uniunii a prezentat, în context, un raport cu privire la stadiul punerii în aplicare integrale a acquis-ului Schengen în Bulgaria şi România, ţări pentru care controalele la frontierele maritime şi aeriene au fost eliminate la 31 martie 2024, informează https://www.consilium.europa.eu/.

***
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele 10 formaţiuni ale Consiliului UE şi se reuneşte atât în cadrul reuniunilor formale, cât şi în cadrul şedinţelor informale, iniţiate de obicei de către ţările care deţin preşedinţia rotativă a UE.

La Consiliul JAI participă, în principal, miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuţiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru ţări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia), scrie https://data.consilium.europa.eu/.

În cadrul reuniunilor, miniştrii justiţiei se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă şi penală şi de drepturile fundamentale, în timp ce miniştrii afacerilor interne sunt responsabili cu migraţia, gestionarea frontierelor şi cooperarea poliţienească.

Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.

Deşi se reuneşte în diferite formaţiuni în funcţie de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre (Coreper) şi de comitete şi grupuri de lucru specializate.

Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formaţiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice, cum ar fi concluziile, rezoluţiile şi declaraţiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziţii politice. AGERPRES/(Documentare – Ionela Gavril, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Andreea Preda)