SURSE Culisele unei decizii care a scandalizat România: Cătălin Predoiu (PNL) a propus pragul de 250 de mii de lei la abuzul în serviciu / UDMR și PSD au susținut un prag chiar de două ori mai mare la ședința coaliției / Cum au ajuns amendamentele de la minister la senatori?

Decizia de a modifica Codul Penal pentru a introduce un prag la infracțiunea de abuz în serviciu a fost luată duminică seara la ședința coaliției de la Vila Lac, iar toate informațiile obținute de G4Media.ro indică faptul că autorul amendamentului controversat este ministrul justiției, Cătălin Predoiu, care l-a transmis luni, alături de alte amendamente, pe căi informale, la Senat.

La ședința coaliției de duminică seara de laVila Lac au participat liderul PSD, Marcel Ciolacu, secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu (PSD), Robert Cazanciuc, senator PSD, liderul PNL Nicolae Ciucă, ministrul de interne Lucian Bode (PNL),  ministrul justiției, Cătălin Predoiu (PNL), liderul UDMR, Kelemen Hunor și deputata Rozalia Biro, au declarat pentru G4Media.ro mai multe surse politice.

Ciolacu ar fi ajuns mai târziu la Vila Lac, împreună cu Alfred Simonis, după discutarea subiectului referitor la abuz. Oficial, ședința coaliției a fost despre pensiile speciale.

Potrivit unor surse liberale, propunerea de a impune un prag chiar mai mare, de 100.000 de euro, pentru ca abuzul în serviciu să fie considerat infracțiune ar fi venit din partea liderului UDMR, Kelemen Hunor, susținut de Marian Neacșu și Robert Cazanciuc (PSD). Liderul UDMR neagă însă că ar fi susținut un prag de 100.000 de euro și arată cu degetul către ministrul justiției, Cătălin Predoiu.

”Nu este adevărat. Nimeni nu a propus niciun prag. Predoiu a primit sarcina să vina luni cu o soluție”, a declarat pentru G4Media.ro liderul UDMR, Kelemen Hunor. Și alți lideri PSD consultați de G4Media.ro au susținut că nu s-a discutat despre un prag de o sută de mii de euro.

Potrivit liderului UDMR, toți liderii coaliției ar fi spus în timpul discuției de duminică faptul că propunerea trebuie să vină de la ministerul justiției și că majoritatea parlamentară va susține ceea ce trimite ministrul Predoiu.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, n-a putut fi contactat  pentru a răspunde la întrebarea dacă el a fost cel care a propus pragul de 250 de mii de lei (50 de mii de euro). Potrivit unor surse din Guvern, ministerul justiției nu a trimis formal la Parlament o propunere cu prag pentru abuzul în serviciu. Potrivit surselor citate, amendamentul a fost, totuși,  elaborat la nivelul ministerului justiției, dar nu a fost asumat instituțional.

Nu este clar în aceste condiții cum a trimis ministrul Predoiu propunerea către Senat și prin ce metodă a transmis amendamentele (mail personal, stick, alte căi de comunicare). Cert este, potrivit informațiilor G4Media.ro, a fost o comunicare personală, nu una instituțională. 

Într-o declarație difuzată joi de Digi24, ministrul justiției Cătălin Predoiu a admis că a existat o discuție orientativă la nivelul coaliției și că a fost luat ca reper pragul stabilit pentru evaziunea fiscală pentru a fi considerată infracțiune. Acest prag este de 50 de mii de euro în cazul evaziunii fiscale. Predoiu nu a clarificat dacă acest reper a fost propus coaliției de el sau de către ministerul pe care îl conduce.

Potrivit surselor G4Media.ro, la discuția liderilor coaliției de duminică seara, propunerea lui Predoiu a fost ca pragul să fie de 50 de mii de euro, cu referire la evaziunea fiscală. Predoiu ar fi fost susținut de liberali, nu și de pesediști, care ar fi dorit un prag mai mare, de 100.000 de euro, variantă susținută de liderul UDMR.

Amendamentele la proiectul de modificare al Codului Penal, printre care și pragul de 250 de mii de lei (50 de mii de euro), figurează în raportul Comisiei Juridice ca fiind asumate de membri PSD, PNL și UDMR din Comisia Juridică ”admise cu majoritate de voturi”, astfel încât nu este clar cine anume a propus pragul pentru abuz. Nici unul dintre senatorii coaliției contactați de G4Media.ro nu și l-a asumat ca fiind autorul lui, declarând că pragul propus a fost ”asumat de coaliție”.

Secretarul Comisiei Juridice din Senat, senatoarea PSD Laura Moagher, a declarat pentru G4Media.ro că amendamentele au fost prezentate de președintele Comisiei Juridice, liberalul Cristian Augustin Niculescu Țâgârlaș.

”Prima ședință pe această temă a fost marți după-amiază. În ședința de marți s-a votat doar Codul de Procedură Penală. Miercuri dimineață domnul Țâgârlaș (președintele Comisiei Juridice din Senat, PNL) a venit cu aceste amendamente ca fiind din partea Coaliției. Și atunci, toți membri comisiei din coaliția PSD PNL UDMR ne-am asumat aceste amenamente. Cu ele au fost de acord și reprezentanții Ministerului Justiției, care au fost prezenți în Comisie să susțină acest proiect. Nu s-a pus în discuție cuantumul pragului, ci doar faptul că trebuie să avem un prag, pentru a respecta respectăm decizia CCR”, a mai precizat Moagher pentru G4Media.ro.

Propunerea de modificare a Codului Penal trimisă de Guvern în Parlament în luna decembrie nu reglementa în niciun fel problema pragului. Moagher a explicat că există decizii ale Curții Constituționale care cer legiuitorului să impună un prag pentru ca abuzul în serviciu să fie considerat infracțiune, dar nu a fost indicată nicio valoare.

Liberalii contactați de G4Media.ro susțin că președintele Comisiei Juridice din Senat, Cristian Augustin Niculescu Țâgârlaș, nu a făcut decât să preia amendamentele care au fost decise în ședința coaliției de duminică seara de la Vila Lac. Ele ar fi fost prezentate senatorilor în cursul zilei de luni, iar o primă discuție, inclusiv pe tema pragului privind abuzul în serviciu, a avut loc marți. Nu este clar însă de la cine anume a preluat Țâgârlaș aceste amendamente. Contactat de G4Media.ro, Țâgârlaș a declarat că a primit amendamentele pe mail, dar a evitat să precizeze cine este expeditorul mail-ului.

În concluzie, toate informațiile obținute de G4Media.ro indică faptul că decizia politică referitoare la impunerea unui prag pentru abuzul în serviciu a fost luată la ședința coaliției de duminică seara, de la Vila Lac. Propunerea privind cuantumul pragului de 250 de mii de lei a fost elaborată neoficial la ministerul justiției și comunicată Senatului, tot pe căi neoficiale, de ministrul justiției, Cătălin Predoiu.

Senatul a adoptat, miercuri, în plen, modificările la proiectul de lege privind Codul Penal, printre care și introducerea pragului de 250 de mii de lei. Proiectul de lege urmează să ajungă în Camera Deputaților. În urma scandalului public, liderul PSD, Marcel Ciolacu, a dat înapoi și a cerut, miercuri seara, ministerului justiției să „prezinte public o variantă de reglementare adecvată pentru pragul valoric la abuzul în serviciu, în acord cu deciziile Curții Constituționale, cu recomandările Comisiei de la Veneția și cu opiniile specialiștilor în drept”.

La scurt timp după solicitarea liderului PSD, ministerul justiției a anunțat că va susține adoptarea de către Camera Deputaţilor a unui prag de 9.000 de lei pentru abuzul în serviciu. A fost prima dată când ministerul justiției și-a asumat public un prag pentru abuzul în serviciu, deși informal tot ministrul justiției, Cătălin Predoiu, sugerase pragul de 50.000 de euro.

Primele indicii că va fi introdus un prag pentru abuzul în serviciu au apărut însă de vineri, 24 martie.

Ministerul Justiției a anunțat, vineri, într-un comunicat, că ”politica penală a statului român se află la o răscruce” și că ”este nevoie de un ”un efort concertat, structurat și integrat” pentru ”evaluarea ”status quo-ului legislativ”.

G4Media.ro a scris atunci că una dintre modificările vizate de coaliție ar fi infracțiunea de abuz în serviciu, pentru care n-a fost prevăzut un plafon, în acord cu decizia CCR.

Guvernul Ciucă a modificat la sfârșitul anului definirea abuzului în serviciu astfel încât să ia în calcul hotărârea CCR din 2016, care a decis că numai comportamentul funcționarilor care constă în „încălcarea legislației primare” – adică a legii emisă de Parlament, dar și a ordonanțelor și ordonanțelor de urgență ale Guvernului – poate avea o consecință penală.

Problema pragului nu fusese însă abordată în proiectul de lege trimis în luna decembrie de Guvern în Parlament.