SURSE Cum a scăpat comisarul european desemnat Rovana Plumb de o posibilă anchetă penală după ce PSD a dezincriminat parțial conflictul de interese

Comisarul european desemnat pentru Transporturi, Rovana Plumb, a scăpat de o posibilă anchetă penală pentru conflict de interese după ce PSD a dezincriminat parțial această infracțiune, în iulie 2017, au explicat pentru G4media surse judiciare.

Împrumutul. În 2016, Rovana Plumb a împrumutat 63.000 de lei de la omul de afaceri Ion Neculăescu, patronul hotelului și restaurantului King din Târgoviște, bani cu care a sponsorizat campania electorală a partidului din decembrie 2016, potrivit unei declarații de avere a Rovanei Plumb din ianuarie 2017.

Potrivit unei anchete de presă din 2017, semnate de jurnalistul Cătălin Prisacariu, pe atunci la cotidianul România liberă, în perioada în care Ion Neculăescu a împrumutat-o pe Rovana Plumb cu 63.000 de lei, el și-a ipotecat hotelul ca să obțină un împrumut de 364.000 de euro ca să poată să își plătească impozitele și taxele.

”Cu alte cuvinte, în timp ce Ion Neculăescu dădea, generos, cu împrumut 63.000 de lei pentru PSD prin intermediul Rovanei Plumb, firma lui avea nevoie de o sumă de șase ori mai mare ca să plătească taxe la stat”, a conchis jurnalistul.

Recompensa. Ulterior, în februarie 2017, când Rovana Plumb a devenit ministrul Dezvoltării în Guvernul Grindeanu, unul dintre fiii lui Neculăescu, Laurențiu, a ajuns secretar de stat în ministerul condus de Rovana Plumb.

Câteva luni mai târziu, Laurențiu Neculăescu a devenit secretar de stat în Ministerul Muncii și, în august 2019, consilier al premierului Viorica Dăncilă.

În plus, în trecut, între 2012 și 2015, când Rovana Plumb a fost ministrul Mediului și al Muncii în Guvernele Ponta, un alt fiu al lui Neculăescu, Sergiu, a fost consilierul ei personal.

Mai mult, în ancheta de presă din 2017, jurnalistul Cătălin Prisacariu citează publicația locală anchetespeciale.ro, potrivit căreia Rovana Plumb și-a făcut sediu de campanie în hotelul lui Neculăescu, în 2012.

„În anul 2012, Rovana Plumb şi staff-ul său şi-au stabilit sediul de campanie la hotelul «King» din Târgovişte. După o lună de campanie electorală, nota de plată pentru cazare şi masă nu a fost făcută cu bani, ci cu mici intervenţii. Fiul lui Neculăescu, patronul hotelului, a fost cooptat în staff-ul lui Andrei Plumb, fiul ministresei şi viitor candidat la Primăria Târgovişte, iar un nepot, Ionuţ Ghiţă, a ajuns Comisar Şef la Garda de Mediu Dâmboviţa“, arăta anchetespeciale.ro, citată de romanialibera.ro.

Conflict de interese. Potrivit unor surse judiciare, toată această afacere cu bani împrumutați de Rovana Plumb, precedată sau urmată de avantaje pentru familia Neculăescu, ar fi putut face obiectul unei anchete penale pentru conflict de interese.

Fapta a fost însă dezincriminată în iulie 2017 de PSD. ”Fapta de îndeplinire a unui act (de numire în funcție) după ce a primit foloase „de orice natură” – în cazul nostru, împrumutul – a fost dezincriminată intenționat, ca variantă a conflictului de interese, de către PSD, în iulie 2017. Împiedica recompensarea clientelei politice”, au explicat pentru G4media surse judiciare.

Într-adevăr, în vara lui 2017, Parlamentul a înlocuit infracțiunea de ”conflict de interese” din Codul penal de la articolul 301 cu infracțiunea de ”folosire a funcției pentru favorizarea unei persoane” și i-a modificat conținutul. Nu mai este pedepsită favorizarea de către un funcționar a unei persoane cu ”care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură”.

Forma veche a legii:

”Art. 301 Conflictul de interese
(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

Actuala formă a legii:

”Art. 301. Folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane
(1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obținut un folos patrimonial pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică pe o perioadă de 3 ani”.

Consecinţele dezincriminării. Parchetul General a atras atenția încă din ianuarie 2017 asupra consecințelor nefaste ale dezincriminării parțiale a conflictului de interese. Parlamentul a folosit ca pretext o decizie CCR (care a declarat neconstituțională sintagma ”raporturi comerciale”) pentru a amputa definiția conflictului de interese.

„Curtea Constituțională, prin decizia nr. 603 din 6 octombrie 2015, a constatat exclusiv că sintagma <<raporturi comerciale>> din cuprinsul dispoziţiilor articolului 301 alineatul 1 Cod penal este neconstituţională, ca urmare a faptului că noțiunea de „raport comercial” nu mai este expres definită prin legislaţia în vigoare, împrejurare ce lipseşte de claritate şi previzibilitate sintagma cuprinsă în norma penală şi care este de natură a împiedica determinarea exactă a conţinutului constitutiv al infracţiunii de conflict de interese”, a arătat Parchetul General într-un punct de vedere privind proiectul de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală din 25 ianuarie 2017.

Decizia CCR nu obliga însă Parlamentul să elimine din definiţia conflictului de interese noţiunea de „raporturi comerciale”, ci doar să o clarifice. Cu atât mai mult să nu taie, pur şi simplu, din definiţia infracţiunii sintagmele: „sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură”.

„În raport de conținutul deciziei, legiuitorul trebuia să adapteze formularea textului la noile dispoziții cuprinse de legislația civilă sau comercială, iar nu să elimine această variantă de comitere a faptei. Varianta săvârșirii faptei în raport cu persoanele cu care făptuitorul s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură nu au fost însă declarate neconstituționale, astfel că nu are nicio rațiune eliminarea lor ca variante de săvârșire a infracțiunii, mai ales când nu este justificată în niciun fel, în pofida faptului că pe rolul instanțelor sau parchetelor se află în cercetare cauze având acest obiect”, se arată în punctul de vedere al Parchetului.

Parchetul a arătat că activitatea de serviciu „nu se poate realiza în condiţiile îndeplinirii unor acte cu încălcarea principiilor imparţialităţii, integrităţii, transparenţei deciziei şi supremaţiei interesului public în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice”. Conflictul de interese presupune obţinerea oricărui tip de folos întrucât incriminarea urmăreşte sancţionarea „situaţiilor în care exercitarea imparţială a atribuţiilor de serviciu ale funcţionarului public ar putea fi afectată.”

Parchetul general a atras atenţia că, prin dezincriminarea parţială a conflictului de interese, România riscă să respecte doar formal, cu alte cuvinte să nu respecte, Convenţia ONU împotriva corupţiei din 2001, ratificată de ţara noastră.

sursa foto: Inquam Photos/ Virgil Simonescu