SURSE Cum o dezavantajează pe Kovesi procedura din Parlamentul European. Votul secret deschide la maxim negocierile

Comisia LIBE (libertăți civile, justiție și afaceri interne) a stabilit, marți, că votul în ce privește alegerea viitorului șef al Parchetului European va fi secret și vor vota toți membrii comisiei, au declarat pentru G4Media.ro surse din Parlamentul European. Inițial, se stabilise că vor vota doar coordonatorii politici din Comisii, procedură considerată mai favorabilă fostei șefe DNA. Această variantă a picat însă în urma presiunilor PSD.

Audierea celor trei candidați, printre care și Laura Codruța Kovesi, va avea loc marți. Votul în CONT (40 de membri) ar urma să fie dat marți seara după audieri, iar votul în LIBE (60 de membri) este programat pentru miercuri dimineața. Dacă cele două comisii vor vota candidați diferiți, numele final va rezulta în urma negocierilor dintre președinții celor două comisii. Votul în cele două comisii va fi secret, o procedură considerată în dezavantajul lui Kovesi, deoarece se deschid la maxim negocierile politice.

Cei care au făcut lobby intens pentru modificarea sistemului de vot au fost liderii PSD din Parlamentul European. Europarlamentarul Dan Nica, coordonatorul europarlamentarilor PSD, le-a scris săptămâna trecută colegilor din Parlamentul European despre procedura în ce privește numirea viitorului Procuror European. Cele două comisii au hotărât inițial să nu existe un vot în comisii, ci să desemneze viitorul procuror european prin emiterea unei recomandări care să fie aprobată formal de Conferința Președinților (liderii de grup din PE).

”O astfel de procedură încalcă nevoia de a exercita și respecta democrația în interiorul Parlamentului European și nu respectă dreptul natural și legitim la vot al europarlamentarilor, votați de cetățenii europeni”, se mai arată în mail-ul lui Nica. În opinia sa, în absența unei proceduri de vot, cel puțin la nivelul comisiilor, dacă nu în plen, rezultatul nu poate fi legitim doar pe baza votului acordat de coordonatori.

Potrivit surselor G4Media.ro, PPE ar fi decis să voteze cu Laura Codruța Kovesi, însă din momentul în care votul în comisii este secret, nu mai are mare relevanță decizia grupurilor politice.  Potrivit surselor G4Media.ro, Franța face un lobby intens pentru candidatul său, care s-a plasat pe primul loc la votul ambasadorilor din COREPER.

Un diplomat european, citat de Financial Times, a declarat că autoritățile române ar fi făcut lobby cu succes în țările din Europa Centrală și de Est pentru a vota împotriva lui Kovesi. Presa din Bulgaria a scris, de asemenea, că Sofia va vota împotriva lui Kovesi în semn de protest față de comentariile făcute de aceasta despre guvernul lui Borisov.

Potrivit surselor G4Media.ro, Germania și-ar fi declarat sprijinul pentru Kovesi, nefiind interesată de funcția de șef al parchetului European, ci de șefia Băncii Central Europene, mandatul lui Mario Draghi urmând să expire în câteva luni. Prin urmare, orice rezultat este teoretic deschis, cu precizarea că votul secret nu este în avantajul Laurei Codruța Kovesi.

Audierea celor trei candidați începe în comisia LIBE din Parlamentul European la ora 15.30 (16.30 ora României).

Cei trei candidați selectați pe lista scurtă la șefia Parchetului European, care vor fi audiați, marți, 26 februarie, în comisia LIBE (libertăți civile și justiție) din Parlamentul European sunt Laura Codruța Kovesi, Jean Francois Bohnert si Adreas Ritter. G4Media.ro vă prezintă în premieră CV-urile celor trei, așa cum au fost ele trimise la Bruxelles.

• Jean Fracois Bohnert (57 de ani). Este în prezent procuror general la Curtea de Apel din Reims, Franța, având în subordine 35 de magistrați din cadrul procuratorii din regiunea Champagne – Ardenne. Are o experiență de 32 ca procuror, timp în care a ocupat toate funcțiile din ierarhia procuraturii. A început cariera ca procuror specializat în infracțiuni financiare (spălare de bani, frauda, evaziune fiscală). A funcționat și ca diplomat, fiind detașat ca magistrat de legătură la Ambasada Franței din Germania între 1998 și 2002, însărcinat cu monitorizarea la nivel înalt a relațiilor bilaterale în plan judiciar dintre Franța și Germania. Unul din cazurile mari cu care a avut de-a face în această calitate a fost ”Elf Aquitaine” (caz mare de spălare de bani și corupție cu implicații pe teritoriul Germaniei). Este vorbitor perfect de germană. Vorbește șase limbi europene: engleză, germană, olandeză, greacă, italiană și spaniolă.
• Laura Codruța Kovesi (46 de ani). În prezent este procuror la Parchetul General. A fost procuror șef DNA (2013 – 2018) și procuror general al României (2006 – 2012). Are o experiență profesională de peste 23 de ani, din care 11 i-a petrecut în funcții înalte de conducere. A început cariera ca procuror la Sibiu, în Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Vorbește engleză și franceză. În calitate de procuror general, a coordonat activitatea a peste 2500 de procurori. Kovesi mai arată în scrisoarea atașată CV-ului că în timpul mandatului ei de procuror general, numărul celor trimiși în judecată și condamnați pentru fapte de corupție, evaziune fiscală, crimă organizată a fost ”cel mai ridicat din ultimii 20 de ani de activitate ai ministerului public”. Kovesi mai arată că în timp ce era șefa procurorilor anti-corupție, DNA a pus sub acuzare în jur de 1000 de persoane în fiecare an, între care numeroși oficiali de rang înalt (14 foști și actuali miniștri, 39 de deputați, 4 senatori, 1 europarlamentar, 8 secretari de stat, 237 de primari și 31 de președinți de consilii județene). Kovesi menționează că rata de condamnări a DNA este de 90%, ”ceea ce indică caracterul eficient și obiectiv al investigațiilor DNA”. ”În întreaga mea activitate profesională am acționat mereu ca un procuror independent cu înalte standarde etice”, mai scrie Kovesi.
• Andreas Ritter (55 de ani). În prezent este procuror șef în Rostock, Germania. Are o experiență profesională de 26 de ani. Din 1999 a fost responsabil de cooperarea judiciară internațională la Parchetul General și la Ministerul Justiției din landul Meklenburg – Vorpommern, fiind magistrat de legătură la Rețeaua Europeană de Justiție între 2000 și 2003 și între 2008 și 2010. Ca detaliu biografic, s-a născut în Chile, fiind vorbitor atât de germană cât și de spaniolă, limba maternă, pe lângă engleză și franceză. În scrisoarea de recomandare, Ritter menționează că a lucrat în materie de cooperare în alte țări în procesul de pre-aderare la UE, inclusiv în România.

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani (PPE), le-a transmis, joi, o scrisoare președinților celor două comisii din PE, LIBE (libertăți civile și justiție) și CONT (control bugetar) în care vor fi audiați cei trei candidați selectați pe lista scurtă la șefia Parchetului European propunând o variantă de compromis în ce privește procedura audierii. În scrisoarea obținută de G4Media.ro, Tajani propune ca fiece candidat să fie audiat timp de 75 de minute, 50 de minute fiind alocate întrebărilor venite de la comisia LIBE și 25 de minute întrebărilor de la comisia CONT. Timpii de intervenție alocați fiecărui grup politic vor fi distribuiți în interiorul acestor sloturi.

”Conferința președinților (n.r. liderii de grup din PE) va trebui să fie informată în legătură cu rezultatul audierilor până la următoarea sa întâlnire din 7 martie. Aceasta va permite conferinței președinților să-și stabilească posibilul mandat de negociere, astfel încât o decizie cât mai rapidă să fie luată înaintea finalului actualei legislaturi”, se mai arată în scrisoarea lui Tajani.