SURSE Curtea de Justiție a UE dezbate pe 10 mai în procedură de urgență o sesizare a Curții de Apel Brașov privind neaplicarea deciziilor CCR privind prescripția

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) dezbate pe 10 mai în procedură de urgență o sesizare a Curții de Apel Brașov privind neaplicarea deciziilor CCR privind prescripția într-un dosar de fraudă şi evaziune fiscală, au declarat pentru G4media.ro surse judiciare.

Este vorba de cazul C-107/23 de pe rolul CJUE. CA Braşov a sesizat instanţa europeană în cadrul unei contestaţii în anulare a unor persoane condamnate într-un dosar disjuns din cazul Motorina în care a fost judecat, dar achitat fostul şef al Fiscului, Sorin Blejnar.

Persoanele condamnate Ovidiu şi Ionuţ Ciocodeică, Andrei Kelemen şi Peter Sztufliak au cerut CA Braşov să constate că infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat şi evaziune fiscală, pentru care au fost condamnaţi definitiv în iunie 2020, erau prescrise la acea dată, dacă se aplică deciziile CCR privind prescripţia.

Faptele pentru care inculpaţii au fost condamnaţi au fost comise în 2010. „În fapt, se reţine că, în perioada martie – iulie 2010, inculpații Morcov Cecilian, Kelemen Andrei, Sztufliak Peter, Monea Claudiu, Ciobanu Dorel şi Cuccina Salvatore au constituit un grup infracțional organizat, cu legături transfrontaliere, la care au aderat alte 20 de persoane, cetăţeni români, italieni şi maghiari, specializat în activităţi de evaziune fiscală cu produse energetice – combustibili”, arăta DIICOT într-un comunicat din 2012.

Or, potrivit deciziilor CCR privind prescripţia din 2018 şi 2022, în această perioadă nu a existat prescripție specială, un instrument care permitea prelungirea perioadei în care pot fi trase la răspundere faptele penale după ce suspectului i s-a comunicat faptul că este anchetat. Apoi, pe 25 octombrie 2022, Înalta Curte a decis că absența acestui instrument (prescripția specială) în perioada 2018-2022 reprezintă lege penală mai favorabilă și retroactivează până la 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noului cod penal. Prin urmare, ÎCCJ a prelungit perioada în care faptele penale se prescriu mult mai repede si anume: 2014 – 2022.

Or, revenind la cazul de la CA Braşov, persoanele condamnate în dosarul Motorina a cerut instanţei să constate – în baza deciziilor CCR privind prescripţia care retroactivează în timp pe principiul legii penale celei mai favorabile – că, la data condamnării lor, faptele erau prescrise. Prin urmare, inculpaţii condamnaţi solicită să li se anuleze condamnările.

CA Braşov a sesizat însă CJUE şi întreabă dacă poate să nu ţină cont de deciziile CCR în condiţiile în care acestea conduc la impunitate pentru suspecţii şi condamnaţii pentru fraudă şi evaziune, iar România s-a angajat prin Tratatul de aderare la UE (TUE) să combată frauda şi corupţia.

Întrebările adresate de CA Braşov către CJUE:

„Cu majoritate, În baza art. (…) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), admite cererea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Braşov şi dispune sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, cu următoarele întrebări preliminare:

1. Articolul (…) din TUE, coroborate cu articolul (…) din TFUE şi cu articolul (…) din Convenţia PIF şi cu articolul (…) din Directiva PIF, precum şi cu Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, cu referire la principiul consacrării unor sancţiuni efective şi disuasive în cazuri de fraudă gravă aducând atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, toate cu aplicarea Deciziei 2006/928/CE a Comisiei, prin raportare la articolul (…) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretate în sensul că se opun unei situaţii juridice precum cea incidentă în litigiul principal, în care contestatorii condamnaţi solicită printr-o cale extraordinară de atac, desfiinţarea unei hotărâri penale definitive de condamnare, invocând aplicarea principiului legii penale mai favorabile, care ar fi fost incidentă în cursul procesului pe fond şi care ar fi prevăzut un termen de prescripţie mai mic şi împlinit anterior soluţionării definitive a cauzei, relevat însă ulterior acestui moment, de o decizie a instanţei constituţionale naţionale care a declarat neconstituţional un text de lege privind întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale (decizia din anul 2022), invocând pasivitatea legiuitorului, care nu a intervenit pentru punerea în acord a textului legal cu o altă decizie a aceleiaşi instanţe constituţionale, pronunţate în urmă cu patru ani faţă de cea din urmă decizie (decizia din anul 2018) – timp în care jurisprudenţa instanţelor de drept comun formată în aplicarea celei dintâi decizii se stabilise deja în sensul subzistenţei textului respectiv, în forma înţeleasă ca urmare a celei dintâi decizii ale instanţei constituţionale – cu consecinţa practică a reducerii la jumătate a termenului de prescripţie pentru toate faptele penale cu privire la care nu s-a pronunţat o hotărâre definitivă de condamnare anterior celei dintâi decizii a instanţei constituţionale şi a încetării pe cale de consecinţă a procesului penal faţă de acuzaţii în cauză?

 2. Articolul 2 din TUE privind valorile statului de drept şi respectarea drepturilor omului într-o societate caracterizata˘ prin justitţie şi articolul (…) din TUE privind principiului cooperaării loiale dintre Uniune si statele membre, cu aplicarea Deciziei 2006/928 /CE a Comisiei sub aspectul angajamentului de asigurare a caracterului eficient al sistemului judiciar român, prin raportare la articolul (…) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene consacrând principiul legii penale mai favorabile, trebuie interpretate, cu privire la sistemul judiciar intern în ansamblul său, în sensul că se opun unei situaţii juridice precum cea incidentă în litigiul principal, în care contestatorii condamnaţi solicită printr-o cale extraordinară de atac, desfiinţarea unei hotărâri penale definitive de condamnare, invocând aplicarea principiului legii penale mai favorabile, care ar fi fost incidentă în cursul procesului pe fond şi care ar fi prevăzut un termen de prescripţie mai mic şi împlinit anterior soluţionării definitive a cauzei, relevat însă ulterior acestui moment, de o decizie a instanţei constituţionale naţionale care a declarat neconstituţional un text de lege privind întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale (decizia din anul 2022), invocând pasivitatea legiuitorului, care nu a intervenit pentru punerea în acord a textului legal cu o altă decizie a aceleiaşi instanţe constituţionale, pronunţate în urmă cu patru ani faţă de cea din urmă decizie (decizia din anul 2018) – timp în care jurisprudenţa instanţelor de drept comun formată în aplicarea celei dintâi decizii se stabilise deja în sensul subzistenţei textului respectiv, în forma înţeleasă ca urmare a celei dintâi decizii ale instanţei constituţionale – cu consecinţa practică a reducerii la jumătate a termenului de prescripţie pentru toate faptele penale cu privire la care nu s-a pronunţat o hotărâre definitivă de condamnare anterior celei dintâi decizii a instanţei constituţionale şi a încetării pe cale de consecinţă a procesului penal faţă de acuzaţii în cauză?

3. În caz afirmativ şi numai dacă nu se poate da o interpretare conformă cu dreptul Uniunii Europene, principiul supremaţiei dreptului Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări sau unei practici naţionale potrivit căreia instanţele naţionale de drept comun sunt ţinute de deciziile curţii constituţionale naţionale şi de deciziile obligatorii ale instanţei supreme naţionale şi nu pot, din acest motiv şi cu riscul săvârşirii unei abateri disciplinare, să lase neaplicată din oficiu jurisprudenţa rezultată din deciziile menţionate, chiar dacă ele consideră, în lumina unei hotărâri a Curţii, că această jurisprudenţă este contrară, în principal, cu articolul (…) din TUE (…) precum în situaţia din litigiul principal?

În baza art. (…) din Legea nr. 340/2009 privind formularea de către România a unei declaraţii în baza prevederilor art. (…) din Tratatul privind Uniunea Europeană, dispune suspendarea judecăţii cauzei. Cu recurs la instanţa superioară în ceea ce priveşte soluţia de suspendarea a cauzei, în termen de 72 de ore de la pronunţare, pentru cei prezenţi, sau de la comunicare, pentru cei lipsă. Definitivă în ceea ce priveşte soluţia privind cererea de sesizară a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Cu opinia separată a doamnei judecător Simona Taus, în sensul respingerii cererii de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

II. În unanimitate, Respinge cererile de suspendarea a executării pedepselor aplicate în baza deciziei penale nr. 285/AP, pronunţată la data de 30.06.2020, de către Curtea de Apel Braşov. Pronunţată astăzi, data de 22.02.2023, prin punerea acesteia la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei”, este decizia CA Braşov din 22 februarie 2023 prin care a fost sesizată CJUE.

Pe 27 februarie 2023, CA Braşov a sesizat Curtea de Justiție a UE privind neaplicarea deciziilor CCR privind  prescripţia şi într-un dosar de corupţie. E vorba de un dosar de corupţie al fostului  preşedinte al CJ Braşov, Aristotel Căncescu, dosar aflat, de asemenea, în fază de contestaţie în anulare.

Context 1: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie condusă de judecătoarea Corina Corbu şi Curtea de Apel Bucureşti condusă de fosta şefă a CSM Lia Savonea refuză să sesizeze CJUE şi să suspende procesele de corupţie până când Curtea de Justiţie a UE se va pronunţa în chestiunea neaplicării deciziilor CCR privind prescripţia.

Chiar pe 16 februarie 2023, un complet al ÎCCJ condus de vicepreşedinta instanţei Supreme, judecătoarea Rodica Cosma, a refuzat să suspende procesul finanţării campaniei prezidenţiale a lui Traian Băsescu din 2009 în care fiica cea mare a fostului preşedinte, Ioana Băsescu, a fost condamnată, la fond, la 5 ani de detenţie, iar fostul ministru Elena Udrea la 8 ani de închisoare. În decembrie, completul condus de Rodica Cosma a refuzat să sesizeze CJUE în această chestiune juridică.

Această atitudine suveranistă a Înaltei Curţi vine chiar și din partea unor judecătoare considerate de bună credință precum Lavinia Lefterache, Lucia Tatiana Rog și Ioana Bogdan. În februarie, cele 3 judecătoare nu au sesizat CJUE, au aplicat deciziile CCR privind prescripția și au anulat condamnarea de 4 ani de închisoare primită de omul de afaceri ieșean, Ioan Zapodeanu, pentru abuz în serviciu și spălare de bani.

Context 2: În mai anul trecut, CCR a decis că nu au existat cauze de întrerupere a cursului prescripției între iunie 2018 (prima decizie CCR privind prescripția) și mai 2022 (a doua decizie privind prescripția). Judecător-raportor a fost Daniel Morar, fost şef al DNA pe vremea preşedintelui Traian Băsescu, actual avocat.

Instituția prescripției speciale permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripției prin administrarea de noi probe sau citarea persoanei vizate de ancheta penală în calitate de suspect sau inculpat.

Ulterior, pe 25 octombrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a interpretat deciziile CCR în sensul că ele retroactivează pe principiul legii penale celei mai favorabile până la data de 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noului Cod penal.

Deciziile CCR, coroborate cu decizia de interpretare a ÎCCJ, au condus la încetarea a sute de procese penale pe motiv că faptele s-au prescris mult mai repede.

Din noile legi ale Justiţiei, promulgate în noiembrie anul trecut de şeful statului, a fost eliminată sancţiunea disciplinară pentru neaplicarea deciziilor CCR, ÎCCJ, dar şi CJUE. Cu toate acestea, majoritatea instanţelor, inclusiv cele de la Înalta Curte, se raportează la decizia de îndrumare a ÎCCJ din 25 octombrie 2022 şi aplică deciziile CCR privind prescripţia.

Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu a explicat că sancţiunea disciplinară pentru nerespectarea deciziilor CCR a fost eliminată din legislaţie întrucât era redundantă. Alte prevederi legale spun că magistraşii trebuie să respecte legea, iar deciziile CCR au putere de lege.

Context 3: În decembrie 2021, CJUE a spus răspicat că interesele financiare ale UE nu pot fi lăsate neprotejate ca urmare a aplicării unor decizii CCR care contravin dreptului european, mai cu seamă în dosare de fraudă cu fonduri europene sau corupție.

Înalta Curte a aplicat decizia CJUE în dosarul Gala Bute și nu a ținut cont de deciziile CCR privind nelegala compunere a completurilor de 5 și de 3 judecători. Dacă ar fi aplicat deciziile CCR, ÎCCJ ar fi trebuit să trimită spre rejudecare de la zero procesul Gala Bute în care Elena Udrea a fost condamnată la 6 ani de detenție cu executare. Înalta Curte a aplicat însă decizia CJUE și a ignorat decizia CCR fiind vorba de un caz cu fonduri europene.

Notă: Alex Costache este jurnalist şi la Ştirile TVR.