OFICIAL: Dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu a fost declarată neconstituțională de CCR

Curtea Constituțională a decis joi că dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu prin modificările la Codul Penal este neconstituțională, au declarat pentru G4Media.ro surse judiciare. Decizia a fost confirmată printr-un comunicat al Curții. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi. Judecătorii CCR au decis că modificarea definiției abuzului în serviciu este ”deficitară și nu respectă decizia CCR din 2016”. (În curs de actualizare)

CCR a mai decis că și redefinirea mărturiei mincinoase este neconstituțională, la fel ca și redefinirea traficului de influență.

În schimb, dezincriminarea neglijenței în serviciu a fost declarată constituțională, pe motivul că este apanajul legiuitorului să incrimineze sau dezincrimineze faptele. De asemenea, redefinirea grupului infracțional organizat a fost declarată constituțională.

Cel mai important articol din Codul Penal modificat de coaliția aflată la guvernare a fost cel care vizează abuzul în serviciu, infracțiunea pentru care Liviu Dragnea a fost condamnat pe 21 iunie, în primă instanță, la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare.

Astfel, abuzul în serviciu a fost dezincriminat parțial printr-un amendament al PSD, care la rândul lui a preluat aproape în totalitate o propunere venită de la Ministerul Justiției. Noua formulare a abuzului în serviciu stabilește că infracțiunea este doar atunci când un funcționar public fură pentru el sau pentru familie, nu și dacă face acest lucru pentru terți, scade limitele pedepselor și, implicit, a termenului de prescripție, elimină pedeapsa complementară de interzicere a dreptului de a ocupa o funcție publică, iar fapta trebuie comisă în timpul orelor de program pentru a fi considerată infracțiune. Mai mult, articolul privind abuzul în serviciu ”nu se aplică în cazul elaborării, emiterii și aprobării actelor adoptate de Parlament sau Guvern”.

Context:

Raportor pe Codul penal este judecătoarea Livia Stanciu, fosta președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Ea s-a făcut remarcată prin poziția intransigentă față de asaltul PSD-ALDE împotriva legislației din domeniul justiției, exprimată în opiniile separate la deciziile privind legile Justiției și OUG 13. De altfel, Livia Stanciu a condus completul de 5 judecători de la Înalta Curte care l-a condamnat pe Liviu Dragnea în 2016 la 2 ani de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumul.

După condamnarea, pe 21 iunie, la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare, Dragnea a intenționat modificarea Codului penal prin ordonanță de urgență, dar partenerul său de coaliție, Călin Popescu Tăriceanu s-a opus. Din acest motiv, liderul PSD a accelerat adoptarea actului normativ în Parlament, unde a reușit să îl treacă în numai patru zile.

Modificările aduse de PSD și ALDE la Codul penal au fost adoptate la limită pe 4 iulie de Camera Deputaților, forul decizional. S-au înregistrat 167 voturi ”pentru” (PSD, ALDE), 97 de voturi ”împotrivă” (PNL, USR, PMP) și 19 ”abțineri (UDMR). Numărul minim necesar pentru adoptarea actului normativ era de 165, iar PSD și ALDE au avut doar 159 de deputați prezenți.

Foto: InquamPhotos / George Călin