SURSE La presiunea UDMR, guvernul întoarce Codul Administrativ adoptat săptămâna trecută. Miza: folosirea limbii minorităților în administrația locală

Guvernul ar relua azi într-o ședință discuțiile pe Codul Administrativ, ordonanță de urgență adoptată deja săptămâna trecută, dar nepublicată încă în Monitorul Oficial, au declarat pentru G4Media.ro surse guvernamentale. Noile discuții ale guvernului ar avea ca scop reglementarea modului în care pot fi utilizate în administrația locală limbile minorităților. Proiectul nu este trecut pe ordinea de zi a ședinței, dar poate fi pus pe ordinea suplimentară la cererea ministerului inițiator – în acest caz Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Potrivit unor surse guvernamentale, marți au fost convocați mai mulți reprezentanți ai ministerelor pentru a opera modificări la Codul Administrativ.

Aceasta este ultima săptămână în care guvernul mai poate adopta ordonanțe de urgență, dat fiind că e ultima săptămână în care Parlamentul este reunit în sesiune.

Nu este clar, din punct de vedere strict formal, cum va putea Guvernul să modifice un text deja adoptat în precedenta ședință de guvern, dar care n-a fost publicat încă în Monitorul Oficial.

Decizia guvernului de a modifica o OUG deja adoptată vine după întâlnirea de ieri a premierului Dăncilă cu Kelemen Hunor, întâlnire în care șeful UDMR i-a cerut revenirea la varianta Codului Administrativ votată în Parlament, susţinând că legea adoptată de Guvern conţine foarte multe schimbări, inclusiv legate de folosirea limbii materne în administraţia locală.

”Am discutat și despre noul Cod Administrativ, în legătură cu care am subliniat că, în opinia noastră, versiunea votată de Parlament este mai bună din perspectiva folosirii limbii materne pentru minoritățile naționale. Am cerut premierului ca în cursul saptămânii să revină asupra acestui aspect”, a scris Hunor marți pe Facebook după întâlnirea cu Dăncilă.

„I-am spus că drepturile câştigate, e un principiu, rămân drepturi câştigate, nu se anulează, nu se atinge de drepturile câştigate. Şi acolo scrie că în funcţie de datele statistice, de recensământ, drepturile câştigate vor fi retrase dacă se schimbă procentul în interiorul unei unităţi administrative. Am spus că nu este corect şi ar trebui să se gândească la modificare la acel articol unde scrie că interesul public naţional tot timpul este prioritar faţă de interesul public local. Asta înseamnă că orice guvern va încăleca administraţia locală şi administraţia locală permanent va fi sub presiune autorităţilor centrale, ceea ce nu este ok”, a arătat Kelemen”, a spus Kelemen Hunor pentru Agerpres.

Și ministrul de Externe din Ungaria, Péter Szijjártó, consideră că şi noul Cod administrativ al României este unul inacceptabil, susținând că ar întoarce România cu zece ani în urmă, adică ar fi contrar standardelor europene privind obligaţiile bilaterale şi respectarea drepturilor deja dobândite ale minorităţilor, potrivit MTI.

Potrivit agenției maghiare de presă MTI, care citează Serviciul de Asistenţă Juridică în Domeniul Minorităţilor „Mikó Imre”, guvernul a eliminat din Codul Administrativ prevederi precum cea care obligă la afişarea şi în limba minorităţilor a denumirilor străzilor, pieţelor şi parcurilor în acele localităţi unde populaţia minoritată depăşeşte 20 la sută. Printre articolele scoase se numără şi formularele tipizate în limba minorităţilor, precum şi introducerea pragului alternativ pentru folosirea drepturilor lingvistice.

Articolul referitor la folosirea limbilor minorităților:

• Varianta adoptată de Guvern:
  • Art. 94. – Folosirea limbii minorităţilor naţionale

    În unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în care cetăţenii aparţinând unei minorități naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, precum și serviciile publice deconcentrate asigură folosirea, în raporturile cu aceştia, și a limbii minorităţii naţionale respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentului cod şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte.

• Varianta anterioară, adoptată de Parlament (legea a fost declarată neconstituțională):
  • Art. 94. – Folosirea limbii minorităţilor naţionale(1) În unităţile/subdiviziunile  administrativ-teritoriale, în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, precum şi prefecturile, serviciile publice deconcentrate, au obligaţia să asigure în raporturile cu aceştia, folosirea limbii minorităţii naţionale respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentului Cod şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte.

    (2) Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi celelalte entităţi juridice prevăzute la alin. (1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu ating ponderea prevăzută la alin. (1).

Foto: Kelemen Hunor și Viktor Orban. Inquam Photos / Ghiță Porumb