SURSE Marcel Ciolacu vrea limitarea mandatelor SRI și SIE la cel mult două, cu o durată de 5 ani fiecare / Proiectele de legi ale securității naționale fac aproape imposibilă demiterea șefilor serviciilor secrete

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, dorește limitarea mandatelor SRI și SIE la cel mult ouă pe o durată de cinci ani fiecare, au declarat pentru G4Media.ro surse de la vârful PSD.

Potrivit proiectelor de legi ale securității naționale, demiterea directorului Serviciului Român de Informații și al directorului Serviciului de Informații Externe devine aproape imposibilă. Astfel, propunerea de demitere o poate face doar șeful statulului și nu mai poate fi inițiată de parlament, cum se întâmplă în prezent.

În plus, șeful statului poate propune demiterea șefilor de servicii secrete numai în două situații: dacă aceștia încalcă un articol care prevede că nu pot face parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice pe timpul îndeplinirii funcţiei şi nu pot desfăşura activităţi de propagandă în favoarea sau defavoarea unui candidat pentru funcţii alese.

Oficial, partidele aflate la putere s-au abținut de la orice comentarii, după ce G4Media.ro a dezvăluit o serie de prevederi din legile securității naționale, care acordă serviciilor de informații puteri semnificativ sporite.

Ce prevede proiectul de lege privind funcționarea  și organizarea Serviciului Român de Informații:

(3) Eliberarea din funcţie a directorului general al Serviciului se face:
a) prin demisie înaintată Preşedintelui României şi notificată preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului;
b) la propunerea Preşedintelui României pentru încălcarea prevederilor alin.(2) adresată Parlamentului, cu avizul Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii.

Ce spune legea în vigoare (Legea 14/1992):

Articolul 23: Eliberarea din funcție a directorului Serviciului Român de Informații se face de Parlament, în ședința comună a celor două Camere, la propunerea Președintelui României sau a cel puțin o treime din numărul total al deputaților ori al senatorilor.

În prezent, șefii serviciilor secrete nu au un mandat limitat și nici un număr de mandate cât timp se pot afla în fruntea instituției. Potrivit Radio Europa Liberă, cel mai longeviv șef al unui serviciu secret este generalul Lucian Pahonțu, care îndeplinește funcția de șef al Serviciului de Protecție și Pază din decembrie 2005. El a fost numit în funcție în timpul primului mandat de președinte al lui Traian Băsescu.

Fostul șef al SRI, George Maior, a condus instituția între 4 octombrie 2006 și 27 ianuarie 2015. Provenit din PSD, Maior a devenit după plecarea de la SRI ambasador la Washington.

Din 2015, director al SRI este Eduard Hellvig, fost secretar general al PNL și deputat liberal.

Generalul Marcel Opriș s-a aflat în fruntea Serviciului de Telecomunicații Speciale între 7 decembrie 2005 și 1 august 2017. Conducerea SIE este asigurată, din iulie 2018, de fostul deputatul PSD Gabriel Vlase.

În pachetul de legi care se află în lucru nu există vreo prevedere privind limitarea mandatului directorilor SRI, SIE, STS sau SPP.

Coaliția de guvernare dezbate proiectele legilor securității naționale, un pachet mai amplu de 10 legi care privesc funcționarea și organizarea serviciilor de informații, a armatei, ministerului de Interne și CSAT.

Premierul Nicolae Ciucă a anunțat pe 27 mai că proiectele sunt analizate în cadrul fiecărui partid din coaliție, iar într-o săptămână vor intra în dezbaterea Guvernului, pentru a fi trimise la Parlament.

”Legile au fost elaborate la nivelul fiecărei instituții responsabile în parte, pachetul în deplinătatea sa se află la nivelul fiecărui partid, astfel încât comisiile de specialitate să poată să analizeze iar cred că nu mai târziu de o săptămână să putem să avem pachetul spre analiză și aprobare la nivelul guvernului astfel încât să fie înaintat Parlamentului”, declara premierul Nicolae Ciucă pe data de 27 mai.

Sursa Foto: Ilona Andrei / G4Media.ro

Citește și

UM România. Cum transformă noile legi ale securității naționale țara într-o mare unitate militară