SURSE Prima opțiune a României pentru un post de judecător la Curtea Penală Internațională este Iulia Motoc.  Acum doi ani a scris despre fostul ministrul Justiției Stelian Ion că este ”șobolan”

Concursul organizat de Ministerele Afacerilor Externe și al Justiției pentru un post de judecător la Curtea Penală Internațională (CPI) a fost câștigat de Iulia Motoc, au declarat, pentru G4Media.ro, două surse politice și diplomatice. În prezent, Motoc este judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), această suprapunere fiind calificată de unul dintre contracandidații pentru postul de la CPI drept ”fără precedent”. În 2021, Motoc a participat, fără succes, la un alt concurs organizat de Ministerul de Justiție, pentru postul de judecător la Tribunalul Uniunii Europene. După anunțarea rezultatelor, judecătoarea Motoc a scris pe Facebook, despre ministrul Justiției de la acea vreme, Stelian Ion, că este ”șobolan”. Ulterior, a șters comentariul. Motoc nu a răspuns întrebărilor G4Media.ro. Conform site-ului CPI, un judecător de la această instanță are un salariu anual net de 180.000 de euro (15.000 de euro/lună), la care se adaugă cheltuieli de călătorie, diurne etc.

Până în acest moment, rezultatele concursului nu au fost anunțate public. Două surse au dezvăluit, însă, pentru G4Media.ro că, în urma interviului din 30 ianuarie 2023, susținut în fața unei comisii formată din șapte membri, câștigătoare a fost desemnată Iulia Motoc. Ceilalți trei candidați au fost Aurora Ciucă (profesor universitar doctor hab. la Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” din București), Laura Maria Crăciunean-Tatu (conferențiar universitar doctor la Facultatea de Drept „Simion Bărnuțiu” din Sibiu) și Nicolae Ploeșteanu (conferențiar universitar doctor la Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureș). Ciucă și Crăciunean-Tatu ar fi fost desemnate reserve pentru postul de la CPI, în timp ce Ploeșteanu a rămas în afara selecției.

Urmează ca Guvernul să valideze lista cu cele trei nume (Motoc titular, Ciucă și Crăciunean-Tatu rezerve) și să o trimită la Adunarea Statelor Părți (ASP) – organism care, în principiu, în decembrie 2023, o va vota pe Motoc, aceasta urmând ca, din 2024, să facă parte, timp de 9 ani, dintr-un complet format din 18 judecători. România trebuie să trimită lista cu cele trei nume, la ASP, până pe 26 martie 2023.

Contactată de G4Media.ro, profesorul Aurora Ciucă a declarat că, în ceea o privește, apreciază că interviul s-a derulat corect și că a fost anunțată că este rezervă. Ea a adăugat, însă, că ”situația în privința candidaturii doamnei Motoc este fără precedent”, aluzie la faptul că aceasta a concurat în condițiile în care, în paralel, ocupă alt mandat de judecător, cel de la CEDO. După expirarea mandatului, un astfel de magistrat are o ”obligație de rezervă” – interpretarea fiind că nu mai poate ocupa posturi de acest calibru timp de 2 ani. Conform procedurilor de la CEDO, în timpul mandatului, un judecător se poate implica în alte activități cu aprobarea președintelui instanței.

Conferențiarul Nicolae Ploeșteanu a declarat, la rândul său, că nu are obiecții față de modul în care a decurs interviul său, confirmând că nu a fost selectat, în timp ce conferențiarul universitar Laura Maria Crăciunean-Tatu nu a dorit să comenteze.

Conform procedurii aprobate de Guvern, judecătorii care au candidat pentru postul de la CPI trebuie să se ”bucure de o înaltă considerație morală, cunoscute pentru imparțialitatea și integritatea lor și întrunind condițiile cerute in statele lor respective pentru exercitarea celor mai înalte funcții judiciare.” Candidaților li s-a mai cerut să aibă competența recunoscută în domeniile dreptului penal și procedurii penale, precum și experiența necesară procesului penal, fie în calitate de judecător, de procuror ori avocat sau în domeniile pertinente ale dreptului internațional, ca dreptul internațional umanitar și drepturile omului, precum și o mare experiență într-o profesiune juridică ce prezintă interes pentru activitatea judiciară a Curții.

Referitor la anunțarea rezultatelor, Ministerul Afacerilor Externe a transmis într-un răspuns pentru G4Media.ro: ”Conform procedurii pentru desemnarea candidaturii României pentru funcția de judecător la Curtea Penală Internațională, care a fost aprobată de Guvernul României, rezultatele vor fi publicate pe paginile de internet ale Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Justiției după aprobarea, de către Guvern, a propunerilor formulate de Comisia de selecție. Procedura de aprobare a acestor propuneri este în curs, nefiind finalizată până la acest moment.” Până în acest moment, validarea rezultatului acestui concurs nu a apărut pe ordinea de zi a ședințelor de guvern.

Iulia Motoc a fost judecător la Curtea Constituțională, iar, din 2013, ocupă postul de judecător din partea României la CEDO. Acest mandat a expirat în decembrie 2022, fiind în curs procedura de desemnare a unui înlocuitor. Ea este doctor în Drept Internațional Public și Filosofie. În vara lui 2021, Motoc a mai candidat pentru un post de judecător din partea României – la Tribunalul Uniunii Europene. Nu a câștigat, lucru care a deranjat-o și a făcut-o să scrie critic în comentarii pe Facebook:

”Stelian” era ministrul Justiției de la acel moment, Stelian Ion, iar demnitarul votat era Gyula Fabian care, în acea zi, devenise Avocat al Poporului. Amândoi fuseseră membri ai comisiei de selecție care îi respinseseră candidatura. Ulterior, Motoc a șters aceste comentarii. Contactat de G4Media.ro, Stelian Ion, în prezent deputat USR, a declarat că ”Am avut această percepție (că Motoc s-a referit la persoana sa n.r.), dar nu am băgat în seamă”.

Contactată luni, 6 februarie, de G4Media.ro, judecătoarea Motoc a cerut răgaz două zile pentru a răspunde la întrebări, dar nu a făcut-o. I-am prelungit termenul până vineri – din nou, fără rezultat.
Curtea Penală Internațională este o instanță de justiție internațională permanentă, cu sediul la Haga-Olanda, unde sunt judecate persoanele care au comis genocide, crime de război și crime împotriva umanității. Curtea este compusă din 18 magistrați, componența completului fiind reînnoită periodic și prin rotație din rândul celor 123 de state semnatare ale Statutului CPI.