REFERAT Procurorii îi acuză pe mercenarii lui Horațiu Potra că pregăteau ”acțiuni violente care să împiedice exercitarea puterii de stat de către autoritățile democratice” / Ce rol a avut întâlnirea lui Călin Georgescu cu Potra și Eugen Sechila de la ferma de călărie din Ciolpani

Procurorii Parchetului General îi acuză pe mercenarii lui Horațiu Potra că pregăteau ”acțiuni violente care să împiedice exercitarea puterii de stat de către autoritățile democratice”, ca urmare a unei înțelegeri între Călin Georgescu, Potra și Eugen Sechila la o fermă de călărie din Ciolpani, potrivit referatului parchetului. Procurorii susțin că deplasarea mercenarilor spre București din 7-8 decembrie 2024, când au fost opriți și reținuți de poliție, a fost doar pregătirea unor alte acțiuni similare.

”Periculozitatea acțiunilor care se pregăteau derivă în primul rând din calitatea de mercenari a participantilor, organizarea lor strict ierarhică și din loialitatea absolută față de liderul lor, Horațiu Potra. Având, la acel moment, sub comanda sa directă peste 290 de mercenari activi în Congo, acesta operează după structuri specifice grupărilor paramilitare, unde disciplina, subordonarea și execuția rapidă a ordinelor sunt esențiale. Cei 20 de mercenari care l-au însoțit în această acțiune nu sunt simpli luptători, ci nucleul său de elită – cei mai apropiați și de încredere oameni ai săi aflati în România în acel moment, cu o vastă experiență în misiuni de destabilizare, lupte urbane și utilizarea armelor letale și explozibililor”, arată procurorii înr eferatul consultat de G4Media.

Reamintim că procurorii au făcut miercuri zeci de percheziții la angajații lui Potra și la locuințele acestora. Horațiu Potra nu a fost găsit acasă.

• Cele mai relevante fragmente din rechizitoriul procurorilor:

Modul ulterior de derulare a evenimentelor indică faptul că evenimentele din 7-8 decembrie 2024 erau doar avanpostul unor acțiuni paramilitare premeditate, gruparea coordonată de H.Potra fiind pregătită, atât din punct de vedere tactic, cât și la nivel declarativ pentru generarea unor acțiuni violente, cu scopul împiedicării exercitării puterii de stat de către autoritățile democratice, generând un risc iminent pentru securitatea naţională.
În data de 27.02.2025, s-au efectuat un număr de 47 de percheziții domiciliare la locuințele folosite de H.Potra si apropiații acestuia, ocazie cu care a fost descoperit un veritabil arsenal militar – 10 grenade defensive militare, 19 grenade ofensive militare, un lansator de grenadă, 15 pistoale, 6 pistoale mitralieră, o pușcă mitralieră, sute de cartușe (muniție de diferite calibre), 4 bucăți de materiale explozive, dintre care două având 400 de grame fiecare, iar celelalte două având 150 de grame fiecare, precum și importante sume de bani – aproximativ 3,5 milioane de dolari și 27 de kilograme de aur.
Folosirea mercenarilor in astfel de situatii prezinta un risc major deoarece sunt instruiți pentru operațiuni de destabilizare și tactici de gherilă. Spre deosebire de manifestanții obișnuiți, acești indivizi au capacitatea și voința de a utiliza forța letală pentru a-și atinge obiectivele.
Caracteristicile-cheie ale grupului includ experiență în zone de conflict, având în vedere că mercenarii au efectuat activități în Congo, un teatru de război caracterizat prin confruntări violente, utilizarea explozibililor și tactici de război urban. Aceștia sunt specializați în utilizarea tehnicilor de diversiune, ceea ce înseamnă că, în loc de un protest spontan, grupul poate aplica tactici de infiltrare, provocare a forțelor de ordine și manipulare a mulțimii. Lipsa constrângerilor morale face ca aceștia să fie ghidați exclusiv de interese financiare și strategice, ceea ce îi transformă într-un factor de instabilitate extrem de periculos. De asemenea, capacitatea lor de coordonare și atac strategic le permite să folosească arme albe si materiale pirotehnice de tipul celor găsite asupra lor nu doar pentru efectul lor de panică, ci și pentru a provoca distrugeri controlate, a dezorganiza intervenția forțelor de ordine și a destabiliza infrastructura critică. Prin plasarea strategică a dispozitivelor pirotehnice și utilizarea tacticilor de luptă urbană, aceștia ar fi putut crea un climat de teroare, forțând autoritățile să reacționeze într-un mod care să alimenteze și mai mult haosul și nemulțumirea publică.
Totodată, periculozitatea acțiunilor care se pregăteau derivă în primul rând din calitatea de mercenari a participantilor, organizarea lor strict ierarhică și din loialitatea absolută față de liderul lor, Horațiu Potra. Având, la acel moment, sub comanda sa directă peste 290 de mercenari activi în Congo, acesta operează după structuri specifice grupărilor paramilitare, unde disciplina, subordonarea și execuția rapidă a ordinelor sunt esențiale. Cei 20 de mercenari care l-au însoțit în această acțiune nu sunt simpli luptători, ci nucleul său de elită – cei mai apropiați și de încredere oameni ai săi aflati în România în acel moment, cu o vastă experiență în misiuni de destabilizare, lupte urbane și utilizarea armelor letale și explozibililor. Acești indivizi acționează organizat, conform unor planuri strategice bine puse la punct, având capacitatea de a executa atacuri coordonate și de a adapta rapid tacticile în funcție de reacția forțelor de ordine.

În dimineața zilei de 07.12.2024, între orele 10:51 – 12:01, pe raza localității Ciolpani (jud Ilfov) – în incinta Centrului de echitație Jbara Horses, a avut loc o întâlnire în condiții de clandestinitate, la care au participat Horațiu Potra, Georgescu Călin, Eugen Ionuț SECHILA și încă două persoane, respectiv: șoferul și bodyguard-ul lui Georgescu Călin: Vornicu Alexandru Ștefan și Burcea Marin.
În ceea ce-l privește pe Ionuț Sechila, de remarcat că acesta acesta își exprimase încă din anul 2020 disponibilitatea de a recurge la acțiuni radicale care să vizeze suprimarea vieții unor reprezentanți ai autorităților statului: ”….io în anarhismul meu… îi aștept la cotitură, că io știu că gloanțele chiar omoară oamenii, știi…gloanțele trec prin ziduri, trec prin materie dură…, și la urma urmei, mi se fâlfâie frate”.
Pe fondul preconizatei întâlniri, la data de 04.12.2024, Călin Georgescu l-a contactat telefonic pe Ionuț Sechila, căruia i-a relatat despre existența unui plan pe care i-l va transmite când se vor întâlni, susținând că ”îi va prinde ca într-o menghină pe cei care agresează familia” și menționând că ”după aceea îi setez eu”.
În referire la Romeo Mihai Anechitei, membru în dispozitivul de protecție al candidatului, s-a stabilit că, în cursul zilei de 05.12.2024, a diseminat unor cadre MAI, un mesaj text cu conținut alarmist potrivit căruia exponenți ai clanurilor interlope ar fi primit arme de foc, acestora garantându-li-se exonerarea de răspundere penală, iar în eventualitatea în care ar fi identificați/reținuți de către forțele de ordine, ar fi fost instruiți să afirme că ar fi fost plătiți de echipa candidatului la alegerile prezidențiale. Prin prisma faptului că demersul survenea diseminării pe rețelele de socializare a altor mesaje alarmiste, care făceau referire la faptul că autoritățile ar urmări uciderea unor participanți la proteste, pentru a justifica decretarea stării de urgență, apreciem că mesajul lui Romeo Mihai Anechitei inocula faptul că interlopii ar fi fost înarmați de autorități, urmărind astfel decredibilizarea instituțiilor statului român și crearea unui sentiment de teamă în rândul populației.
Totodată, s-a mai stabilit că la data de 07.12.2024, după consumarea întâlnirii de la Ciolpani, candidatul l-a apelat la ora 12.29 pe numitul Dan Ciprian Grăjdeanu, liderul organizației radical-naționaliste Frăția Ortodoxă, apropiat de-al lui Eugen Ionuț Sechila, căruia i-a menționat că, în cursul zilei următoare va transmite susținătorilor săi un îndemn acțional concret, încheind apelul prin sintagmă „VIAȚA SAU ȚARA”.
Momentul întâlnirii dintre Horațiu Potra, Sechila Eugen Ionuț, Georgescu Călin, Vornicu Alexandru Ștefan și Burcea Marin la centrul de echitație deținut de Dumitru Alexandrina și Jbara Mohamed pe raza com. Ciolpani, jud. Ilfov prezinta o importanta deosebită în contextul în care acesta are loc imediat după reîntoarcerea lui Horațiu Potra în România.
Probele administrate dovedesc că Calin Georgescu a acționat ca un lider strategic al întâlnirii, fiind cel care a inițiat contactul și a reunit participanții într-un cadru controlat. Telefonul primit în dimineata zilei de 07.12.2024 de proprietarul fermei și sosirea treptată a partcipanților sugerează o organizare atentă, menită să evite suspiciuni și să asigure un mediu izolat, ferit de ochii publicului.
La ferma din Ciolpani, participanții menționați anterior au avut o discuție în condiții de confidențialitate, lucru confirmat de probele de la dosar, participanții fiind foarte preocupați de anularea alegerilor prezidențiale. Discuțiile au fost conduse de Călin Georgescu, el fiind și cel care i-a chemat în acea locație pe Horațiu Potra, Ionuț Sechila și celelalte persoane din anturajul acestora. De altfel, dacă Călin Georgescu era un obișnuit al locului, ceilalți se deplasau pentru prima oară în respectiva locație. Prin atitudinea sa dominantă, el a stabilit regulile interacțiunii, a impus tăcerea în fața personalului fermei și a dictat desfășurarea evenimentului, demonstrând o autoritate incontestabilă asupra celorlalți participanți.
Contextul în care a avut loc întâlnirea, respectiv în ziua următoare anulării alegerilor pentru Presedinția României, evenimentele care s-au succedat după această întâlnire conduc în mod clar la concluzia că a fost pus în discuție un plan bine structurat, care a început să fie implementat imediat după reuniune. Secvența logică a acțiunilor și corelarea acestora cu discuțiile purtate au vizat stabilirea unor direcții obiective precise. Rapiditatea și coerența cu care s-au desfășurat evenimentele ulterioare demonstrează că participanți au urmărit punerea în aplicare a unor decizii strategice, planificate minuțios.
Prin organizarea ei într-un cadru privat, cu participanți atent selectați și un grad ridicat de secretomanie, Călin Georgescu a demonstrat o strategie calculată pentru a influența și deciziile și a coordona acțiunile celor prezenți. Ulterior, acțiunile lui H.Potra și declarațiile publice ale lui C.Georgescu sugerează că această întâlnire a fost o etapă pregătitoare pentru evenimente destabilizatoare menite să creeze haos și nesiguranță, afectând astfel procesul democratic.