SURSE Procurorul general, Augustin Lazăr, poate infirma actele de urmărire penală în dosarul Kovesi dacă le consideră nelegale/ Șeful secției speciale este subordonat procurorului general – decizie CCR

Procurorul general, Augustin Lazăr, poate infirma actele de urmărire penală ale procurorilor din secția specială dacă le consideră ca fiind nelegale sau netemeinice, au declarat pentru G4Media.ro specialiști în drept penal. Potrivit acestora, o decizie a Curții Constituționale din 2018 stabilește clar că secția specială nu este o structură autonomă, ci procurorul șef de secție este subordonat ierarhic procurorului general.

Potrivit legii privind organizarea judiciară (303/2004), ”soluțiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale. Măsura infirmării este supusă controlului instanței competente să judece cauza în fond, la cererea procurorului care a adoptat soluția.” Or, procurorul ierarhic superior este Gheorghe Stan, șeful Secției speciale, care la rândul său este subordonat procurorului general.

Decizia 33 din 23 ianuarie 2018 (Vezi aici decizia integral)

149. Din analiza coroborată a tuturor acestor norme rezultă că procurorul șef de secție din structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este subordonat conducătorului acestui parchet. Așa cum s-a precizat mai sus, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este o structură specializată din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel că procurorul șef al acestei secții este subordonat ierarhic procurorului general al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J.

150. Prin urmare, Curtea constată că autorii sesizării își formulează critica pornind de la premisa greșită că modalitatea de numire a procurorului șef determină „independența totală față de Parchetul din care face parte”. Or, împrejurarea că procurorul șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este numit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în temeiul art. 881 alin. (4) din legea supusă controlului de constituționalitate, în vreme ce procurorii șefi – al Direcției Naționale Anticorupție și, respectiv, al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în temeiul art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, nu prezintă relevanță din perspectiva aplicării dispozițiilor art. 132 alin. (1) din Constituție. Cu alte cuvinte, indiferent de modul de numire în funcțiile de conducere în cadrul parchetelor, potrivit principiului constituțional al controlului ierarhic pe care se fundamentează activitatea procurorilor, toți aceștia sunt subordonați procurorului general al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J.

151. Astfel, în raporturile dintre procurorul șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt aplicabile dispozițiile art. 64 din Legea nr. 304/2004, potrivit cărora „(1) Dispozițiile procurorului ierarhic superior, date în scris și în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine”, iar „(3) Soluțiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale„. De asemenea, sunt incidente prevederile procesual penale cuprinse, de exemplu, în art. 304, art. 335 alin. (1), art. 328 alin. (1) sau în art. 339 alin. (2) din Codul de procedură penală.

Context. Fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi a fost audiată, vineri, la Secţia privind infracţiunile în justiţie în urma plângerii depuse de Sebastian Ghiţă, ea având calitatea de suspect într-un dosar în care acuzaţiile sunt de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă. După audiere, ea a spus că a cerut recuzarea procurorului de caz şi a procurorului şef de secţie şi că nu a comis niciodată fapte penale.

Sursa Foto: Agerpres/ Autor: Silviu Matei

Citește și

România și-a asumat în program la președinția UE realizarea unui compromis între Parlamentul European și Consiliu asupra viitorului șef al Parchetului European/ Dăncilă: Nu avem nominalizarea pentru procurorul european pe agenda președinției rotative

EXCLUSIV Dosarul Kovesi: Cine a semnat documentele prin care polițiștii au fost trimiși să-l escorteze pe Nicolae Popa din Indonezia și ce cheltuieli a acoperit Poliția Română

Secția pentru anchetarea magistraților extinde cercetarea penală în legătură cu un comunicat al Parchetului General din ianuarie 2017 în care se spunea că a început urmărirea penală după afirmațiile făcute de Ghiță / SURSE: Este vizat Augustin Lazăr

Cum răspunde Parchetul General la acuzația că a cenzurat comunicate ale Secției de investigare a magistraților în cazul Kovesi

EXCLUSIV Kovesi, apreciată pentru ”rezistența la presiune considerabilă” de comitetul de selecție a procurorului european. Cum au motivat experții independenți clasarea pe primul loc a fostei șefe DNA