Surse: PSD a amânat legea pentru gazele din Marea Neagră pentru că e mult mai defavorabilă României față de promisiunile făcute public de Liviu Dragnea

Deputatul Iulian Iancu (PSD), șeful Comisiei pentru Industrii, a amânat marți cu o săptămână dezbaterile pentru legea offshore, crucială pentru extracția gazelor din Marea Neagră. Surse parlamentare au declarat pentru G4Media.ro că amânarea a venit după o discuție între Iulian Iancu și Liviu Dragnea în urma căreia a reieșit că forma legii votată de Senat, cu amendamente depuse de PSD, nu respectă promisiunile făcute public de Liviu Dragnea.

Mai precis, legea nu atinge nici pe departe țintele anunțate în repetate rânduri de Liviu Dragnea. Problema apare la deducerea investițiilor din impozitul datorat de companii, reglementată de un amendament depus săptămâna trecută în Senat de președintele comisiei de energie, membru PSD.

Președintele PSD declarase cu o zi în urmă că legea va aduce un plus de venituri de 13,2 miliarde de dolari, iar 50% din producţia din gaze ar urma să fie tranzacţionată pe bursa din România.

Ca urmare a inadvertențelor dintre prevederile legii și declarațiile publice ale lui Dragnea, cei doi au decis să caute o soluție și au amânat dezbaterile timp de o săptămână.

De altfel, Iulian Iancu a și lăsat să se înțeleagă că există probleme cu anumite detalii din lege: „Am vorbit puţin mai înainte cu Liviu Dragnea… Sunt alte aspecte de detaliu care trebuie avute în vedere, pentru că vedem că în detalii se ascund anumite aspecte şi îngrijorări. Noi vrem să evităm îngrijorările, suspiciunile. Toate elementele de detaliu sunt subiectul acestei săptămâni”, a declarat Iancu, citat de Agerpres.

Statul român va avea, în baza Legii offshore, beneficii majore de 50% din producţia de gaze, care vor tranzacţionate pe piaţa din România, şi impozitul pe venitul suplimentar, în plus faţă de redevenţe, declarase luni preşedintele PSD, potrivit Agerpres: „La Camera Deputaţilor s-au introdus amendamente astă vară prin care, în plus faţă de Senat, s-au prevăzut unele lucruri, şi anume: s-a prevăzut în plus un impozit pe venitul suplimentar, care poate merge până la 13,2 miliarde de dolari. De asemenea, 50% din producţia din gaze să fie tranzacţionată pe bursa din România. Aceste două lucruri au rămas neschimbate. (…) Nu se modifică absolut nimic faţă de ceea ce am spus astă vară. Statul român va avea aceleaşi beneficii majore, şi anume 50% din producţia de gaze, care se va tranzacţiona pe piaţa din România, şi impozitul pe venitul suplimentar, care vine în plus faţă de redevenţe. A treia chestiune care a fost eliminată de fapt la Camera Deputaţilor: nu se îngheaţă fiscalitatea generală, ci doar regimul fiscal specific pentru offshore, respectiv redevenţa respectivă şi impozitul pe venitul suplimentar.

În ce priveşte mecanismul de deducere a investiţiilor, el a precizat că problema este dacă investiţiile se deduc într-o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp, neavând niciun fel de influenţă asupra sumelor pe care statul român le va câştiga.

„Tot astă vară am spus că trebuie să corelăm prevederile din lege cu anexa, şi anume să explicităm mecanismul de deducere a investiţiilor, cu care este de acord toată lumea, pentru că este firesc. Şi problema se pune dacă investiţiile se deduc într-o perioadă mai lungă sau într-o perioadă mai scurtă, neavând niciun fel de influenţă a sumelor pe care statul român le va câştiga datorită legii respective. Asta e de fapt toată discuţia, şi anume dacă se pune limita de 60% din venit, până la care se poate deduce investiţia în perioada de referinţă respectivă – lună, an şi aşa mai departe – sau 60% din impozitul pe venitul suplimentar. Şi într-un fel, şi în altul discutăm de aceeaşi sumă care se deduce şi de aceeaşi sumă care rămâne la statul român”, a spus el.

Proiectul de lege, aflat la reexaminare la cererea preşedintelui Klaus Iohannis, urma să intre marţi în dezbaterea Comisiilor pentru industrii, buget şi administraţie din Camera Deputaţilor.

Proiectul a fost adoptat luni de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, cu 81 voturi „pentru”, nouă ”împotrivă” (USR) şi 15 abţineri.

Foto: Iulian Iancu (InquamPhotos – George Călin)