SURSE S-a conturat o majoritate în cadrul CCR pentru respingerea sesizării guvernului referitoare la moțiunea de cenzură / Ședință cu scandal: Daniel Morar a părăsit ședința trântind ușa

Judecătorii Curții Constituționale urmează să respingă, cel mai probabil, sesizarea Guvernului Orban împotriva moțiunii de cenzură depusă de PSD, au declarat surse din interiorul CCR pentru G4Media.ro. O decizie ar fi trebuit luată luni, dar judecătorul Daniel Morar a părăsit sala de ședințe pe fondul unor dispute verbale cu alți judecători. Morar nu a putut fi contactat până la această oră.

Potrivit surselor citate, luni, în prima zi de dezbateri, s-a conturat opinia majoritară ca sesizarea guvernului să fie respinsă, problema punându-se dacă judecătorii să intre pe fondul problemei sau să o respingă ca inadmisibilă.

Mai mulți judecători au insistat pentru a se intra pe fondul problemei și să respingă ambele capete de cerere formulate de Guvernul Orban.

Pe de o parte, au explicat sursele citate, să se constate că nu există conflict între guvern și parlament pe motiv că moțiunea de cenzură a fost depusă în sesiune extraordinară.

”În Constituție nu se face distincția între sesiune extraordinară și sesiune ordinară, legiuitorul constituant nu exclude posibilitatea de a depune o moțiune de cenzură într-o sesiune sau în alta”, au explicat sursele citate una dintre opiniile exprimate în cadrul dezbaterilor.

Pe de altă parte, potrivit aceleiași opinii majoritate, nu există conflict între parlament și guvern nici din pricina faptului că votul privind moțiunea de cenzură nu se poate da în altă sesiune decât cea în care a fost depusă.

”Votul se consideră un act procedural. Important este momentul în care parlamentul a fost învestit cu moțiunea, nu momentul în care se va da votul”, au explicat sursele citate și această opinie.

Potrivit participanților la dezbaterile de luni, opiniei majoritare de respingere a sesizării guvernului i s-ar fi raliat șapte din cei nouă judecători ai Curții. Doar judecătoarele Livia Stanciu și Simina Tănăsescu, ambele numite la CCR de președintele Iohannis, s-ar fi exprimat împotrivă.

Sursele citate au mai explicat pentru G4Media.ro că o decizie nu a putut fi luată luni deoarece judecătorul Daniel Morar a părăsit ședința, trântind ușa, pe fondul unor dispute verbale cu judecătorii care au adus contraargumente ideilor sale.

”A plecat din sală la ora 15:00 și la 17:00 noi încă îl așteptam, sperând că e doar la toaletă”, au mai spus sursele citate pentru G4Media.ro.

Ședința urmează să fie reluată azi la ora 10:00.

Ieri, în cadrul dezbaterilor publice pe această speță, reprezentantul Guvernului, Olivia Diana Morar, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, a susţinut, în faţa judecătorilor constituţionali, că Parlamentul a urmărit să „abuzeze” de instrumentele constituţionale „în scopul satisfacerii unor obiective politice”.

„Vă rugăm să constataţi că prezentul conflict juridic de natură constituţională se fundamentează pe încălcarea mai multor principii constituţionale, dezvoltate în mod expres sau implicit la nivelul Legii fundamentale, respectiv principiul echilibrului puterilor în stat, cel al colaborării şi cooperării loiale între autorităţi şi cel al stabilităţii juridice. (…) Apreciem că, raportat la conduita Parlamentului, acesta, sub apanajul unei interpretări juridice voit eronate a prevederilor constituţionale, aşadar sub aparenţa constituţionalităţii, a urmărit să abuzeze de remediile şi instrumentele constituţionale în scopul satisfacerii unor obiective politice”, a spus Olivia Morar.

În opinia ei, s-a deschis calea unui amestec „abuziv” în treburile Executivului.

„Astfel, principiul echilibrului puterilor în stat a fost încălcat prin aceea că Parlamentul a urmărit eludarea unei interdicţii constituţionale care limitează controlul asupra Guvernului, deschizând astfel calea nu doar a unui amestec abuziv în treburile Executivului, dar mai mult decât atât a unei potenţiale intenţii de transformare a acesteia într-o entitate subordonată Parlamentului, ceea ce contravine în mod vădit echivalenţei şi egalităţii celor două autorităţi publice în faţa Constituţiei”, a precizat reprezentantul Guvernului.

La rândul său, Cristian Ionescu, reprezentatul Senatului, a spus că opoziţia are tot dreptul să iniţieze oricând o moţiune de cenzură împotriva Guvernului.

„Prim-ministrul nu se referă în realitate la instituţia Parlamentului ca parte a unui pretins conflict juridic de natură constituţională, ci la demersul procedural şi legitim al unui număr consistent de deputaţi şi senatori care au iniţiat împotriva Guvernului pe care îl conduce o moţiune de cenzură ca forma cea mai gravă a controlului parlamentar. Opoziţia este îndreptăţită de Constituţie să iniţieze oricând, subliniez – oricând -, fie într-o sesiune parlamentară ordinară, fie într-o sesiune extraordinară o astfel de modalitate de control parlamentar”, a subliniat Cristian Ionescu.

La fel și reprezentantul Camerei Deputaţilor, deputatul PSD Florin Iordache, a spus că în Constituţie nu a găsit specificat un moment exact în care poate fi retrasă încrederea Guvernului.

”În Constituţie se precizează foarte clar la articolul 113 alineatul 1 faptul că plenul reunit al Camerelor este cel care retrage încrederea Guvernului, fără a preciza o dată când. Atâta timp cât Guvernul poate fi învestit în sesiuni extraordinare sau în sesiuni ordinare, la fel încrederea. În Constituţie nu am găsit un paragraf care să precizeze dacă retragerea încrederii Guvernului poate fi decât la un anumit moment”, a arătat el.

Acesta a adăugat că zilnic Parlamentul ar putea introduce o moţiune de cenzură, dacă ar fi constituţional, în urma comportamentului pe care îl are Executivul.

„Modul în care se comportă în acest moment Guvernul ar da posibilitatea Parlamentului, zilnic, repet, zilnic ar trebui introdusă o moţiune de cenzură, în schimb nu ne lasă alineatul 4 din articolul 113 – cei care au semnat, în aceeaşi sesiune, nu pot semna de două ori (…). Din cauza comportamentului pe care îl are în acest moment Guvernul, a început şcoala, este dezastru, criza sanitară – dezastru, agricultură – dezastru, economie – dezastru, pe fiecare din aceste domenii Parlamentul ar putea introduce zilnic o moţiune de cenzură”, a menţionat Iordache.

***
Executivul, prin premierul Ludovic Orban, a solicitat Curţii Constituţionale să constate dacă există o situaţie conflictuală între Guvern, pe de o parte, şi Parlament, pe de altă parte, „generată de depunerea unei moţiuni de cenzură în perioada dintre cele două sesiuni parlamentare ordinare, cu consecinţa convocării unei sesiuni extraordinare exclusiv numai pentru prezentarea moţiunii fără dezbaterea şi votarea acesteia”.

Potrivit textului sesizării, situaţia conflictuală este derivată „din încălcarea dispoziţiilor art. 113 alin. (4) coroborat cu art. 66 alin. (1) din Constituţie”.

„Conflictul juridic de natură constituţională există între Guvernul României şi Parlament şi derivă direct din Constituţie (art. 113 alin. (4) coroborat cu art. 66 alin. (1)), în sensul în care blocarea procedurii moţiunii de cenzură la etapa prezentării acesteia fără parcurgerea celorlalte etape procedurale în aceeaşi sesiune parlamentară menţine Guvernul României, parte a puterii executive, într-o situaţie incertă, fapt declarat contrar Constituţiei, prin decizii anterioare ale Curţii Constituţionale (Decizia nr. 1525/2010), deoarece afectează principiul stabilităţii activităţii Guvernului, dedus din dispoziţiile art. 102 alin. (1) şi art. 113 din Constituţia României”, se arată în sesizare.

Conform acesteia, „existenţa conflictului juridic de natură constituţională este generată de depunerea moţiunii de cenzură în perioada dintre sesiunile ordinare ale Parlamentului, cât şi de convocarea unei sesiuni extraordinare având ca obiect numai prezentarea moţiunii de cenzură”.

Guvernul susţine, totodată, că moţiunea de cenzură iniţiată la data de 17 august de un număr de 205 deputaţi şi senatori, cu titlul „Guvernul PNL – De la Pandemie la pande-mită generalizată”, având conţinutul prezentat în sesiunea extraordinară din data de 20 august, „nu poate fi dezbătută şi votată în altă sesiune ordinară sau extraordinară decât cu încălcarea dispoziţiilor art. 113 alin. (4) din Constituţia României, deoarece Guvernul ar fi supus unei duble sancţiuni în temeiul aceluiaşi act politic epuizat (moţiunea de cenzură înregistrată în data de 17 august 2020) prin nediscutarea şi votarea acestuia în cadrul sesiunii parlamentare în care a fost depus”.

De asemenea, conform sesizării, cele două Camere ale Parlamentului trebuiau să fie convocate în sesiune extraordinară comună „la momentul iniţierii moţiunii de cenzură”.

Un alt argument adus de Guvern în favoarea existenţei unui conflict constituţional este cel privind „încălcarea principiului stabilităţii activităţii Guvernului”.

Cabinetul Orban cere CCR să constate „existenţa unui conflict de natură constituţională între Guvern şi Parlament generat de încălcarea dispoziţiilor art. 113 alin. (4) coroborat cu dispoziţiile art. 66 alin. (1) din Constituţie, urmare a depunerii moţiunii de cenzură în perioada dintre încheierea primei sesiuni ordinare şi începutul celei de a doua sesiuni ordinare a Camerei Deputaţilor şi Senatului”.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea