Suspendarea activității operatorilor economici care nu respectă regulile anti-COVID urmează să fie reglementată în ședința de Guvern de miercuri

Guvernul urmează să adopte, în şedinţa de miercuri, proiectul de lege care prevede sancţiunea complementară a suspendării activităţii pentru operatorii economici care nu respectă măsurile de prevenire şi combatere a răspândirii virusului SARS-CoV-2, transmite Agerpres.

Proiectul de lege, care modifică şi completează Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea pandemiei de COVID-19, prevede că, în cazul repetării la acelaşi sediu principal sau secundar, într-un interval de 15 zile de la constatarea precedentă, a contravenţiei, pe lângă sancţiunea contravenţională principală, agentul constatator dispune şi sancţiunea contravenţională complementară a închiderii temporare, pe o durată de 15 zile, a sediului în care operatorul economic desfăşoară activitatea fără respectarea condiţiilor stabilite.

Totodată, prin proiectul de lege se stabileşte că plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii nu suspendă executarea sancţiunilor contravenţionale complementare aplicate.

Un alt proiect de lege care urmează să fie discutat miercuri de Guvern vizează adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului, „prin măsurile propuse se urmăreşte reducerea riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la adresa securităţii naţionale şi apărării ţării, prin instituirea unui regim de autorizare a producătorilor de tehnologii, echipamente şi programe software destinate utilizării în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G”. „Măsurile propuse ţintesc să contribuie la asigurarea unui nivel ridicat de securitate în momentul introducerii de tehnologii, echipamente şi programe software în reţelele 5G din România, prin reducerea semnificativă a riscului de dependenţă faţă de producătorii cu risc ridicat, pentru a asigura rezilienţa şi securitatea cibernetică a reţelelor 5G”, se explică în document.

Pe agenda reuniunii Cabinetului Cîţu figurează şi o serie de proiecte de hotărâri de Guvern pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectoarele zootehnic, speciile bovine, ovine şi caprine, şi sectorul vegetal pentru anul de cerere 2020.

Printr-un alt proiect de hotărâre se are în vedere aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantităţi de produse şi acordarea acestora ca ajutoare umanitare interne de urgenţă, cu titlu gratuit, unor unităţi sanitare din judeţele Brăila, Cluj, Constanţa, Galaţi, Hunedoara, Olt şi Suceava în vederea aplicării măsurilor de prevenire şi limitare a transmiterii infecţiilor cu noul coronavirus.

Prin aceeaşi hotărâre de Guvern se va decide şi scoaterea din rezervele de stat a unor cantităţi de produse şi acordarea acestora, cu titlu gratuit, Spitalului de Urgenţă „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”, Şcolii Militare de Subofiţeri de Jandarmi „Petru Rareş” Fălticeni în vederea aplicării măsurilor de prevenire şi limitare a transmiterii infecţilor cu SARS-CoV -2 şi Inspectoratului Poliţiei de Frontieră Timişoara pentru desfăşurarea activităţii specifice trierii anti-COVID a grupurilor de migranţi.

În cadrul şedinţei de Guvern urmează să fie aprobat şi un memorandum care vizează stabilirea principiilor care vor sta la baza reanalizării şi elaborării cadrului legal privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Printre principiile propuse se numără reanalizarea coeficienţilor de ierarhizare pentru fiecare familie ocupaţională de funcţii bugetare, cu respectarea raportului de 1 la 12, dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu de bază şi înmulţirea coeficienţilor cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare – 2.300 lei.

De asemenea, se propune introducerea unor grile de salarizare pentru administraţia publică locală, corespunzător funcţiilor publice şi funcţiilor contractuale; plafonarea sporurilor la 20% din salariul de bază, la nivel individual; revizuirea sistemului de acordare a sporurilor – sporurile pentru condiţii de muncă la care expunerea la condiţii de muncă este aceeaşi, indiferent de funcţia deţinută, se vor acorda în cuantum fix, ca spor de până la 25% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată; analiza tuturor categoriilor de sporuri, cu menţinerea numai a celor cu adevărat relevante; acordarea unui spor de performanţă lunar personalului care a realizat sau a participat direct la obţinerea unor rezultate deosebite în activitatea instituţiei/autorităţii publice sau a sistemului din care face parte, a participat la activităţi cu caracter deosebit, a efectuat lucrări cu caracter excepţional ori a avut un volum de activitate ce depăşeşte în mod semnificativ volumul optim de activitate, în raport de complexitatea sarcinilor, în baza criteriilor stabilite de ordonatorul de credite.

Implementarea noului cadru legal pentru toate familiile ocupaţionale în acelaşi timp, în scopul evitării apariţiei unor noi dezechilibre în sistemul public de salarizare şi al înlăturării posibilităţii contestării unor prevederi în faţa instanţelor de judecată reprezintă un alt principiu avut în vedere privind salarizarea în sectorul public.

sursa foto: Pixabay