Suspendarea ajutorului american: o nouă amenințare pentru presa independentă din Europa de Est

Analiză Liberation, via Rador:

În fața bătăliei informaționale purtate în Europa de Est de Rusia și aliații săi, mass-media independentă tocmai și-a pierdut un sprijin valoros. Prin suspendarea operațiunilor USAID – agenția americană responsabilă cu ajutorul pentru dezvoltare – dintr-o mișcare de pix, administrația Trump nu doar a împușcat, practic, ONG-urile în picior, ci a făcut ca dezinformarea să fie mai greu de contracarat în țările în care este cel mai activă., potrivit Rador Radio România.

Ca parte a sprijinului său pentru democrație, USAID a participat până săptămâna trecută la finanțarea a zeci de instituții media, în special în Caucaz și Balcani.

În Georgia – unde reporterii au fost vizați de poliție de peste 90 de ori în timpul protestelor pro-UE din ultimele luni și unde un jurnalist încarcerat s-a aflat în greva foamei timp de 19 zile – guvernul se declară satisfăcut de decizia lui Trump. „Este clar că fondurile din străinătate au fost adesea folosite abuziv. În ultimii trei ani, patru încercări de a organiza revoluții au eșuat în țara noastră, toate implicând bani străini”, a declarat premierul prorus Irakli Kobakhidze, arătând spre mișcările de protest care au zguduit țara.

Înghețarea fondurilor într-un moment critic

Anul trecut, guvernul georgian a vizat ONG-urile și mass-media, adoptând o lege extrem de controversată. Aceasta cere grupurilor societății civile care primesc mai mult de 20% din finanțarea lor din străinătate să se înregistreze ca „organizații care servesc interesele unei puteri străine”. Decizia americană, care suspendă un program de susținere a „informației independente bazate pe fapte”, în valoare de 10 milioane de euro pe cinci ani, ar putea face ca această lege să devină caducă.

În Moldova, înghețarea ajutorului vine într-un moment la fel de critic. Condusă de un guvern pro-european, țara face obiectul unei încercări de destabilizare din partea Kremlinului prin manipularea prețurilor la energie. Partidele pro-ruse încearcă să profite de situație, cu multă dezinformare și cu doar câteva luni înainte de alegerile legislative care se așteaptă a fi cruciale pentru orientarea geopolitică a țării.

În acest context exploziv, principalul ziar de investigații din Republica Moldova și-a pierdut peste noapte 40% din finanțare, care fusese oferită până atunci de diverse ajutoare americane. Fără Ziarul de Gardă (ZdG) nu ar fi existat dezvăluiri documentate și filmate despre cumpărarea de voturi de către tabăra pro-rusă înainte de referendum și alegerile prezidențiale din toamna anului trecut. Ziarul este insultat de corupții din toate partidele pe care i-a dezvăluit cu răbdare în cei douăzeci de ani de existență.

Situație economică delicată

ZdG „a început imediat să identifice noi parteneri care să garanteze salariile pentru lunile următoare” și are deja „semne bune”. Își încurajează cititorii să-l susțină, prin donații sau cumpărând reclame, dar nu intenționează să renunțe la subvențiile străine. „Donatorii nu ne-au dat doar bani, ci ne-au dat și multe lecții de management fără de care nu am fi ajuns până aici”, subliniază într-un articol Alina Radu, cofondatorul ziarului.

„Această înghețare a finanțării va penaliza în special presa de investigație, care analizează cazurile de corupție și abuzul de putere în regiunile în care libertatea presei este deja amenințată”. „Ei se confruntă adesea cu mașini naționale de propagandă, uneori pro-ruse”, explică Pavol Szalai de la Reporteri fără Frontiere (RSF). Este cazul, de exemplu, al canalului RT Balkans de la Belgrad, care difuzează narațiunile Moscovei.

Marina Kostova, redactor-șef adjunct al site-ului de știri SDK din Macedonia de Nord, este unul dintre acei jurnaliști care declară că nu știu cum se va finanța mass-media în următoarele luni. „Ca și alte câteva site-uri independente din țară, suntem foarte dependenți de finanțarea externă. În cazul nostru, se ridică la peste 85% din bugetul nostru, cu ajutorul american și european”. „Este o adevărată problemă, dar într-o țară atât de mică, unde veniturile sunt mici, nu există alt model economic”, explică ea. În încercarea de a-și echilibra bugetul, SDK caută urgent alți donatori europeni.

„Semnal negativ pentru democrație”

„Dacă ajutorul nu este restabilit după înghețarea de trei luni, situația va deveni cu adevărat critică. „Și dacă nu mai putem investiga corupția și statul de drept, va trimite un semnal foarte rău pentru democrație”, avertizează Marina Kostova. Și aici, această nouă amenințare a apărut în cel mai rău moment posibil: partidul naționalist VMRO-DPMNE, care nu a privit niciodată favorabil libertatea presei, a revenit anul trecut la putere.

Repercusiunile noului izolaționism american se simt și în Ungaria, unde modelul „iliberal” al lui Viktor Orbán a fost citat drept model de Trump în timpul campaniei sale. Acolo au fost blocate fondurile de sprijin legate de ambasada americană, ajungând la peste 400.000 de euro. Campania de granturi recent încheiată a selectat 22 de instituții media pentru a fi sprijinite, inclusiv 444 și Klubrádió, care se numără printre principalele voci disidente ale țării. Site-ul Atlátszó, care ar fi trebuit să primească 24.000 de euro prin acest program, a ales să detalieze ce și-ar fi dorit să finanțeze: rapoarte în Ucraina, înființarea unei baze de date privind achizițiile de terenuri agricole și recrutarea de prestatoare de videochat.

În cazul Ungariei, sumele în cauză pot părea minime. Dar pentru mass-media aflată într-o situație economică delicată, atacată de ani de zile de guvern și deja slăbită de retragerea Universității Central-Europene în 2023 din Fundația pentru Societatea Deschisă a lui George Soros, care a participat la susținerea acesteia, reprezintă un obstacol în plus de depășit.

„Într-o lume ideală, mass-media independentă nu ar trebui să aibă nevoie de finanțare străină, dar în Ungaria este practic imposibil să obțină venituri din publicitate, de exemplu”, spune Oliver Money-Kyrle de la Institutul Internațional de Presă (IPI). „Guvernul refuză să le ofere publicitate, iar companiile care ar putea face acest lucru sunt sub presiunea autorităților”.

Sursa: LIBERATION / Rador Radio România / Traducerea: Ruxandra Lambru