Suspendarea PUZ-urilor din Capitală poate duce la amânarea unor investiţii de peste trei miliarde de euro, se plâng investitorii imobiliari

Suspendarea PUZ-urilor aferente sectoarele 2, 3, 4, 5 şi 6 poate duce la amânarea sau anularea unor investiţii de peste trei miliarde de euro, a anunţat miercuri Asociaţia Investitorilor din Real Estate din România (AREI).

Asociaţia menţionează, într-un comunicat, că a luat act de includerea pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului General al Municipiului Bucureşti din data de 26 februarie 2021 a proiectelor de Hotărâre privind suspendarea Hotărârilor Consiliului General al Municipiului Bucureşti prin care se aprobaseră anterior Planurile Urbanistice Zonale aferente sectoarelor 2, 3, 4, 5 şi 6 şi atrage atenţia asupra nerespectării termenului legal de transparenţă decizională.

„Incertitudinea şi lipsa de transparenţă în procesul decizional trebuie înlocuite cu predictibilitate şi colaborare cu mediul de afaceri. Pe lângă provocările crizei sanitare cu care s-a confruntat tot mediul de afaceri, activitatea investiţională din Bucureşti este acum puternic îngreunată de schimbările de viziune şi strategie urbanistică ce derivă din intenţia de suspendare a PUZ-urilor, aferente sectoarelor 2, 3, 4, 5 şi 6, care se face fără respectarea termenului de transparenţă decizională conform Legii 52/2003. Considerăm necesar ca această revizuire a regimului urbanistic al Municipiului Bucureşti să aibă şi o componentă de consultare publică, similară celei prevăzute de lege pentru aprobarea planurilor urbanistice zonale”, a declarat Antoanela Comşa, preşedinte al Consiliului Director AREI.

Organizaţia menţionează că lipsa de comunicare cât şi de explicare detaliată, la nivel instituţional, a efectelor economice şi juridice ale iniţiativei propuse de suspendare a PUZ-urilor coordonatoare de sector transmite un mesaj negativ atât companiilor prezente la acest moment în România, dar mai ales celor care prospectează ţara pentru investiţii viitoare în această industrie.

AREI susţine că neimplicarea partenerilor de dialog ce vor fi direct afectaţi şi vor avea de gestionat efectele acestor decizii, alături de specialiştii şi experţii de urbanism, în procesul de conturare a unei strategii urbanistice pentru Bucureşti contravine prevederilor legislaţiei în vigoare privind transparenţa decizională şi consultarea publică, dar şi principiilor Cartei de la Leipzig.

„Efectele acestor decizii se vor resimţi atât la nivelul municipiului Bucureşti, prin blocarea tuturor proiectelor ale căror coeficienţi nu se încadrează în regimul urbanistic, aplicabil anterior PUZ-urilor coordonatoare de sector, cât şi la nivelul naţional prin generarea unei stări de confuzie şi impredictibilitate (pe durata următorilor doi ani) vizavi de acţiunile unei importante autorităţi publice locale de revenire asupra reglementărilor urbanistice aprobate anterior de aceeaşi autoritate. Astfel, atunci când traducem în cifre efectele unei potenţiale decizii de suspendare a PUZ-urilor aferente sectoarelor 2, 3, 4, 5, 6 acestea sunt notabile: proiectele ce vor fi afectate de această decizie sunt în valoare de peste 3 miliarde de euro pentru următorii 2 ani, acestea urmând a avea întârzieri şi blocaje semnificative, sau pot fi chiar anulate, investitorii alegând alte destinaţii pentru investiţiile lor”, se menţionează în comunicat.

De asemenea, Bucharest Real Estate Club arată într-un comunicat că nevoia de infrastructură modernă de birouri, hoteluri şi de locuinţe a devenit din ce în ce mai ridicată în ultimii ani, în condiţiile în care Bucureştiul atrage cel mai mare volum de investiţii din România.

Cu un total de peste 3,5 miliarde euro investiţii active în proiecte de anvergură, cu livrare între 2020 – 2023, piaţa imobiliară nu este singura piaţă impactată de posibila suspendare a PUZ-urilor de sector, acest tip de hotărâre administrativă lipsită de transparenţă transmiţând un semnal negativ şi de neîncredere companiilor din toate domeniile de activitate, subliniază Bucharest Real Estate Club.

De asemenea, BREC precizează că includerea pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului General al Municipiului Bucureşti din data de 26 februarie 2021 a proiectelor privind suspendarea Planurilor Urbanistice Zonale din cele 5 sectoare, fără un dialog real cu mediul de afaceri, este un semnal puternic negativ şi riscă să declaseze Bucureştiului de pe harta oraşelor atractive din Europa de Sud-Est.

„Bucureştiul este poziţionat drept un hub regional de inovaţie şi tehnologie în Europa de Sud – Est – doar pe segmentul IT &C, aici au sediul cele mai mari companii de software locale, cu o cifră de afaceri cumulată de 4,3 miliarde de euro (58,7% din total). Datorită investiţiilor accelerate din alte domenii de activitate, cererea pentru produse imobiliare de calitate – parcuri logistice, infrastructură modernă de birouri, locuinţe la standarde contemporane, hoteluri noi – a crescut exponenţial în ultimii ani şi, în continuare, oferta pieţei imobiliare este insuficientă în raport cu cererea. Atragem atenţia că orice revizuire ad-hoc a regimului urbanistic din Bucureşti trebuie să aibă în vedere impactul global şi mesajele pe care Municipalitatea le transmite în piaţă. Riscăm să retrogradam Capitala în ochii investitorilor, care sunt întotdeauna deschişi la un dialog transparent cu autorităţile şi care se aşteaptă la predictibilitate şi transparenţă, aşa cum este normal într-o capitală modernă europeană”, a declarat Despina Ponomarenco, preşedinte Bucharest Real Estate Club.

De asemenea, Simona Neagu, Counsel şi coordonator al practicii de Litigii din cadrul Clifford Chance Badea, şi Şerban Sârbu, avocat, arată într-un comunicat al casei de avocatură că propunerea de suspendare a hotărârilor de aprobare a Planurilor Urbanistice Zonale deschide calea unei dezbateri juridice interesante.

„Planurile Urbanistice Zonale sunt acte administrative intrate în circuitul civil, care au produs efecte juridice (e.g. emiterea de certificate de urbanism, de avize sau de autorizaţii de construcţii ş.a.). Or, regula generală instituită de legea contenciosului administrativ este aceea a interdicţiei revocării actelor administrative ce au intrat în circuitul civil şi au produs efecte juridice. Din moment ce autoritatea nu poate revoca actul administrativ, s-ar putea considera că nu îl poate nici suspenda. Proiectele de hotărâri fac referire la dispoziţiile legale privind tehnica legislativă, care reglementează ipoteza suspendării unui act normativ”, se spune în comunicat.

Citește și – Nicușor Dan: Urbanismul din București din ultimii ani a fost o golănie, iar cele cinci PUZ-uri de sector sunt doar apogeul