Susținerea americanilor pentru protestele Black Lives Matter a scăzut semnificativ. Pagubele cauzate de manifestanți sunt estimate la aproximativ două miliarde de dolari

Numărul americanilor care susțin protestele Black Lives Matter (BLM) împotriva brutalității poliției și a rasismului sistemic a scăzut semnificativ în ultimele săptămâni, indicând o „extenuare” a publicului vizavi de demonstrațiile care au devenit deseori violente, potrivit unul sondaj de opinie realizat de The Associated Press și NORC Center for Public Affairs Research de la Universitatea Chicago.

Ancheta a indicat că 44% dintre americani dezaprobă acum protestele BLM, în timp ce doar 39% le aprobă, după ce, în iunie, o majoritate a americanilor le susțineau. În plus, atât americanii negri, cât și cei albi afirmă în număr aproape egal că protestele sunt de fapt violențe, deși, față de ceea ce ancheta precedentă a descoperit în iunie, opinia s-a schimbat mult mai repede în rândul albilor.

Noul sondaj a venit în contextul în care o analiză Pew a dezvăluit că doar unul din șase demonstranți BLM este negru, iar o estimare a unui grup din industria de asigurări a indicat că violențele care au însoțit multe dintre proteste ar putea costa companiile de asigurări între 1 și 2 miliarde de dolari, făcând ca acestea să fie cele mai scumpe din istoria Statelor Unite.

Sondajul AP-NORC a indicat că numărul americanilor care sprijină protestele BLM a scăzut la 39%, o reducere de 15 procente față de luna iunie, când procentul celor care le aprobau era de 54.

Ancheta a fost realizată în perioada 11-14 septembrie, înainte de anunțul de la mijlocul săptămânii trecute că un singur polițist din Louisville va fi acuzat ca urmare a uciderii Breonnei Taylor, o femeie de culoare. Aceasta a murit după ce polițiști sub acoperire au intrat în apartamentul ei într-o operațiune anti-drog. Ofițerii au deschis focul după ce prietenul lui Taylor, aflat în apatament, a tras asupra polițiștilor, rănindu-l pe unul dintre ei. Decizia unui mare juriu din Kentucky de a-l pune sub acuzare doar pe unul dintre polițiști, dar nu pentru moartea lui Taylor, a provocat noi proteste ale susținătorilor BLM în mai multe orașe americane, între care New York, Los Angeles și Las Vegas.

Ancheta de opinie AP-NORC, care a inclus opiniile a 1.108 americani, cu o marjă de eroare de +/- 4%, a indicat că 44% dintre americani dezaprobă acum protestele BLM, mulți dintre cei intervievați declarând că doresc să se întoarcă la stilul normal de viață.

De asemenea, sondajul a constatat că procentul americanilor care cred că violențele poliției vizează inegal americanii negri și că sunt necesare consecințe mai mari pentru brutalitatea poliției au scăzut și ele față de iunie, când un sondaj AP-NORC similar a constatat schimbări radicale în modul în care americanii vedeau aceste probleme.

Sondajul din iunie a fost realizat la câteva zile după protestele declanșate de moartea afro-americanului George Floyd. Acesta a murit la 25 mai, de Memorial Day, în timp ce se afla în custodia poliției din Minneapolis (Minnesota), după ce un ofițer alb a ținut genunchiul pe gâtul sau pentru mai mult de 8 minute.

Incidentul, care a fost înregistrat cu telefoanele mobile de mai mulți martori, a dus la arestarea ofițerului care și-a ținut genunchiul pe gâtul lui Floyd și a celor trei colegi de-ai săi prezenți în momentul tragediei.

Manifestațiile declanșate pentru a denunța brutalitatea unor polițiști albi împotriva membrilor comunității afro-americane s-au extins ulterior în sute de orașe americane, iar multe dintre ele au devenit violente, provocand moartea mai multor persoane, rănirea a sute de demonstranți și polițiști, arestarea a mii de manifestanți, precum și distrugerea și incendierea a numeroase magazine, restaurante, bănci și mici afaceri.

Președintele Trump a acuzat stânga americană, ajutată de mass-media și corporații pe care nu le-a numit, pentru „un asalt corupt și violent asupra forțelor de ordine” și a declarat că protestele violente din ultimele luni „sunt rezultatul direct al unor decenii de îndoctrinare de stânga în școlile noastre.” Liderul de la Casa Albă și-a exprimat constant solidaritatea cu polițiștii și forțele de ordine.

Ce a mai constatat sondajul

• Schimbarea de opinie este mai pronunțată în rândul americanilor și republicanilor albi. Doar 35% dintre americanii albi aprobă acum protestele, în timp ce 50% le dezaprobă. În iunie, 53% dintre ei au aprobat manifestațiile, în timp ce 34% nu erau de acord cu ele.
• În rândul republicanilor, 75% declară că dezaprobă protestele BLM, în creștere față de 56% dintre ei care le dezaprobau în iunie. Doar 9% dintre republicani le aprobă acum, în scădere de la 29% care le susțineau la începutul verii. Un număr și mai mare de republicani descriu acum protestele ca fiind violente în mare parte sau total, respectiv 52% față de 36% în iunie. Dintre democrați, 70% sunt de acord cu protestele și aproape jumătate le descriu ca fiind pașnice în mare parte sau total. Numărul celor care le descriu ca pe un amestec de proteste pașnice și violente este aproximativ același.
• În general, numărul americanilor care cred polițiștii utilizează forța letală mai frecvent împotriva unei persoane de culoare decât a unei persoane albe este mai mic cu 11 procente față de luna iunie (50% față de 61%).
• Optzeci și patru la sută dintre americanii negri, dar doar 42% dintre americanii albi și 50% dintre latino-americani spun că poliția folosește mai des forța letală împotriva unui negru decât a unui alb.
• Majoritatea celor care spun că poliția are mai multe șanse să folosească forța letală împotriva unui negru decât o persoană albă sunt democrații. Doar 17% dintre republicani spun același lucru, un declin față de sondajul din iunie.
• În timp ce 74% dintre americanii de culoare spun că sistemul de justiție penală este prea îngăduitor atunci când ofițerii provoacă rănirea sau moartea persoanei arestate, doar 47% dintre americanii albi și 50% dintre americanii de origine latino spun același lucru. Și mai puțini americani spun acum că ofițerii care cauzează rănirea sau decesul celui arestat sunt tratați prea îngăduitor de către sistemul de justiție, 52% față de 65% în iunie.
• În rândul americanilor de origine hispanică, 31% aprobă protestele BLM, comparativ cu 44% care le susțineau în iunie; 63% dintre americanii negri susțin protestele, în scădere față de 81% cât le aprobau în iunie, iar un număr mai mare spune acum că nici nu aprobă, nici nu dezaprobă demonstrațiile.

Ce afirmă americanii

În materialul care a însoțit publicarea sondajului de opinie, AP a citat opinia unor americani cu viziuni diferite față de proteste. Astfel, agenția de presă l-a citat pe Dave Hipelious (63 de ani), din New Lenox, în statul Illinois, care este un fost montator de țevi din industria energetică. Acesta a spus că a susținut protestele în iunie dar că, „după ce am văzut totul până acum, sunt aproape total împotriva lor.”

Hipelious, care este alb, a declarat că sprijinul său pentru proteste a scăzut când a văzut violențele, incendiile și jafurile care au afectat demonstrațiile de după moartea lui George Floyd. „Am fost un tânăr destul de sălbatic,” a afirmat Hipelious. „De fiecare dată când poliția mă oprea, și fiecare problemă pe care o aveam cu ei, eu eram cel care greșisem complet. Cred că ei (polițiștii) își fac treaba bine.”

De partea cealaltă, BriAndia Andrews, o afro-americană în vârstă de 21 de ani din Bloomington (Illinois), a declarat că crede că majoritatea protestelor au fost făcute „în mod corect,” dar că simte că „vocile noastre nu vor fi auzite odată ce sunt oameni care jefuiesc și chestii de genul acesta.”

Având în vedere modul în care subiectul raismului în America a devenit un punct cheie al alegerilor din acest an, Andrews s-a delarat convinsă că opiniile despre proteste ale americanilor și republicanilor albi s-au schimbat doar din cauza retoricii președintelui Trump. „Dacă sunteți un susținător al lui Trump și ați protesta, acest lucru ar fi putut influența opinia voastră despre demonstrații,” a declarat ea.

Ce cred analiștii

Politologul Christian Davenport de la Universitatea Michigan a declarat că, din punct de vedere istoric, sprijinul public scade mereu în rândul americanilor albi pentru mișcările de justiție socială. Este un fenomen pe care el l-a numit „oboseala compasiunii.”

„Când a fost vorba despre înregistrarea video și despre răspunsul visceral la a vedea cum viața cuiva a fost stoarsă din el, a fost în regulă,” a spus Davenport. „Dar, din momentul în care acest subiect este ridicat la nivelul de  conștientizare, cronometrul începe să ticăie în ceea ce privește întrebarea: Cât de repede putem rezolva acest lucru pentru a putea reveni la viața normală?”

AP notează că schimbarea opiniei americani vine după luni de lupte politice între democrați și republicani, inclusiv președintele Trump. Ambele tabere speră să folosească protestele BLM în avantajul lor în viitoarele alegeri generale și prezidențiale. Una dintre strategiile electorale principale ale lui Trump este aceea de a critica mișcarea BLM și de a se prezenta drept președintele „legii și ordinii,” în contrast cu rivalul său democrat. Joe Biden a făcut declarații controversate despre proteste, părând că le susține chiar și când ele au devenit violente. Ulterior, el și-a schimbat atitudinea și a denunțat violențele din orașele americane, dar a continuat să susțină demonstranții împotriva rasismului.

 Pew: Suporterii BLM sunt albi

Declinul pentru susținerea mișcării Black Lives Matter dezvăluit de către sondajul AP-NORC este confirmat și de o anchetă similară realizată de către Pew Reserch Center.

Potrivit sondajului dat publicității în urmă cu zece zile, majoritatea adulților americani (55%) exprimă acum cel puțin un anumit sprijin pentru mișcare, în scădere de la 67% în iunie. Ponderea care spune că sprijină „cu fermitate” mișcarea este de 29%, în scădere față de 38% în urmă cu trei luni.

Declinul recent al sprijinului pentru mișcarea Black Lives Matter este notabil în rândul adulților albi și al hispanicilor. În iunie, majoritatea adulților albi (60%) au afirmat că susțineau cumva mișcarea; acum, mai puțin de jumătate (45%) exprimă cel puțin un anumit sprijin pentru BLM. Ponderea adulților hispanici care susțin mișcarea a scăzut cu 11 puncte procentuale, de la 77% în iunie la 66% astăzi. Prin comparație, sprijinul pentru mișcarea Black Lives Matter a rămas practic neschimbat în rândul adulților negri și asiatici.

Sprijinul pentru mișcarea Black Lives Matter rămâne răspândit în rândul adulților negri. Aproximativ 87% dintre negrii americani spun că susțin mișcarea, similar cu ponderea care a spus acest lucru în iunie. Cu toate acestea, ponderea adulților negri care exprimă un sprijin „puternic” pentru mișcarea BLM a scăzut cu 9 puncte, de la 71% la 62%.

Sondajul Pew a fost completat de o serie de analize care au dezvăluit că doar unul din șase protestatari care au participat la demonstrațiile BLM este de fapt negru (17%). Cercetarea a constatat că cei mai mulți dintre cei prezenți la manifestații au fost albi (46%), urmați de hispanici (22%) și asiatici (8%).

Aproape patru din cinci protestatari s-au identificat ca democrați sau cu tendințe democrate, în timp ce mai puțin de 17 la sută s-au identificat drept republicani.

 Pagube uriașe

Declinul susținerii mișcării BLM a coincis cu apariția unor estimări conform cărora vandalismul și jafurile care au însoțit multe dintre protestele anti-rasism din Statele Unite din această vară vor costa industria asigurărilor mai mult decât orice alte demonstrații violente din istoria americană recentă.

Potrivit cifrelor prezentate de publicația electronică Axios, protestele care au avut loc în 140 de orașe americane în această primăvară au fost în mare parte pașnice, dar incendierea, vandalismul și jafurile care le-au însoțit deseori vor avea ca rezultat cereri plătite de asigurare între unu și două miliarde de dolari. Ele depășesc astfel recordul de 775 de milioane de dolari (1.4 miliarde de dolari la valoarea din 2020) plătite în despăgubiri în urma violențelor din Los Angeles din 1992, izbucnite după achitarea ofițerilor de poliție albi care l-au brutalizat pe afro-americanul Rodney King.

Axios a notat că datele provin de la Property Claim Services (PCS), o companie care a urmărit cererile de asigurare legate de tulburări civile încă din 1950. PCS clasifică orice sumă peste 25 de milioane de dolari în pierderi asigurate drept „catastrofă.” Compania a raportat că tulburările din acest an (din 26 mai până în 8 iunie) vor costa industria asigurărilor mult mai mult decât oricare alta, PCS vorbind despre un “eveniment catastrofal multi-statal.”

Cifra despăgubirilor ar putea ajunge până la 2 miliarde de dolari și, eventual, mai mult, potrivit și celor de la Insurance Information Institute (Triple-I), care compilează informații de la PCS, precum și de la alte firme care raportează astfel de statistici.

Triple-I s-a referit și la faptul că protestele legate de moartea lui George Floyd sunt, de asemenea, diferite, deoarece sunt atât de răspândite. „Ele nu se întâmplă doar într-un singur oraș sau stat – au loc în toată țara,” a afirmat Loretta L. Worters de la Triple-I, vorbind despre manifestații violente în 20 de state. „Și acest lucru (protestele) încă se întâmplă, astfel încât pierderile ar putea fi semnificativ mai mari.”

Axios a notat că industria asigurărilor se pregătește deja de violențe similare după alegerile din 3 noiembrie. Unul dintre scenariile cele mai discutate în prezent în America este acela că numele câștigătorului scrutinului prezidențial nu va fi cunoscut în seara alegerilor, iar starea de incertitudine și tensiune, amplificate de declarațiile celor două tabere (democrată și republicană), precum și de campaniile de dezinformare promovate de forțe externe – Rusia, China, Iran -, va duce la manifestații violente într-o serie de orașe americane.

Surse: AP, Pew Research, Axios, New York Post / foto: Dan Jiman