Sute de portrete, fotografii și instalații în noile expoziții de la Muzeul Naţional de Artă Contemporană, din 8 decembrie

Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC) lansează joi, 8 decembrie, noul sezon expoziţional cu retrospectiva Ştefan Câlţia, retrospectiva Ion Grigorescu, 400 de portrete de Vasile Mureşan-Murivale, o serie de fotografii Polaroid ale lui Charif Benhelima, expoziţia „Leviathan” – un proiect multi-disciplinar care combină depozitele de artă cu zone de expunere temporară şi activităţile educaţionale.

Vor fi zece expoziţii, dispuse pe cele cinci niveluri ale muzeului, în spaţii expoziţionale şi spaţii alternative.

Accesul în clădire va fi posibil începând cu ora 19.00 până la ora 22.00, iar în interior evenimentul se prelungeşte până la ora 23.00, anunţă reprezentanţii MNAC.

MNAC a pregătit: o expoziţie de fotografie a lui Dani Ghercă; o instalaţie melancolică semnată de către Dorina Horătău, expertă în instrumentarea plastică a elementelor naturale; retrospectiva Ion Grigorescu, probabil cel mai important artist vizual în viaţă din România; expoziţia „Leviathan” – un proiect multi-disciplinar care combină depozitele de artă cu zone de expunere temporară şi activităţile educaţionale; retrospectiva Ştefan Câlţia, surpriza sezonului, o expoziţie care oferă o imagine nouă, neaşteptată a acestui pictor consacrat, prezent acum şi cu excepţionala sa operă grafică; cele 400 de portrete create de artistul Vasile Mureşan – Murivale; o instalaţie site-specific (pictură şi desen) a artistei Ana Maria Micu; o serie de fotografii Polaroid ale lui Charif Benhelima, în care abordează teme ca memoria şi uitarea, politicile de reprezentare, identitate şi dezrădăcinare, în Auditorium.

De asemenea, o nouă expoziţie colectivă a studenţilor şi absolvenţilor Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, va fi deschisă în spaţiul Dialog, iar pe scara interioară publicul va revedea „Urban Steps”, primul proiect complex de Urban & Street Art, curatoriat şi găzduit de o instituţie muzeală de artă din România.

Dani Ghercă foloseşte fotografia pentru a examina noţiunea de urbanitate, scară şi deconectare, realizând vederi aeriene ale diferitelor metropole din întreaga lume. A Glimpse of Disconnection este o reflecţie pe marginea vieţii în era fluxului de date, juxtapusă sentimentului de alienare care, în mod paradoxal, o caracterizează.

Forma şi conţinutul silvic al unui perimetru din păduricea aflată în faţa MNAC sunt aduse într-o formă abstractizată în spaţiul interior al clădirii, în Sala de Marmură. Fiecare trunchi/ recipient construit din interior conţine frunzele adunate de sub copacul „corespondent”, aflat în mediul natural din exterior. Propunerea acestei instalaţii site-specific mizează pe o experienţă senzorială bazată pe contradicţia puternică dintre spaţiul delimitat şi conţinutul acestuia, cu intenţia de a crea o realitate activă, obiectivă în care intervenţia artistică să creeze un loc al introspecţiei, al chestionărilor şi al reflecţiilor. (Dorina Horătău)

Impresionanta retrospectivă Ion Grigorescu, care ne dezvăluie jocul periagogic al marelui artist, va continua să umple întreg etajul 1 al muzeului şi în acest nou sezon. De la fantasmele şi obsesiile private la monştrii palpabili ai realităţii, de la ficţiunea fotografiei către realitatea picturii, de la angajarea politică la auto-exilul tăcut, de la secţiunea rurală şi oamenii marginali sau viaţa urbană cu socializările ei burgheze dominate de politică, până la spaţiul atelierului, al prieteniei şi al iubirii, totul este ţinut laolaltă de o subiectivitate profundă.

MNAC continuă cel mai complex proiect multidisciplinar, oferindu-le vizitatorilor ocazia de a cutreiera la propriu prin muzeu, în depozitul rezervat de obicei doar specialiştilor. Conceput ca un labirint deschis, cu enclave pentru activităţi temporare (expoziţii tematice, ateliere educaţionale, conferinţe) şi cu un parcurs plin de surprize oferite de operele puse în rafturi şi depozitate în moduri ingenioase şi creative.

Expoziţia, organizată în colaborare cu Fundaţia „Ştefan Câlţia”, face parte dintr-o cercetare sistematică a operelor picturale şi grafice mai puţin cunoscute ale artistului. Demersul curatorial de la Muzeul Naţional de Artă Contemporană se concentrează în special asupra lucrărilor realizate între anii 1965 şi 1995. O privire retrospectivă care îndepărtează privitorul de interpretările comode şi îi propune redescoperirea lui Ştefan Câlţia drept un comentator pătrunzător, uneori cu vervă, alteori extrem de subtil, al cotidianului în care îşi formează opera.

O răscruce existenţială, o relocare şi o nouă viaţă, re-construită cu şapte ani în urmă definesc expoziţia semnată de către Ana Maria Micu, Mână stângă spre privelişte depărtată. În spaţiul muzeal, în care lucrează in situ, descoperim un întreg univers, construit pas cu pas, cu multă disciplină, de mâinile unei artiste atente şi curajoase, după o listă de nevoi foarte bine identificate de ea însăşi. Procesul de lucru are în subsidiar introspecţia şi analiza şi vizează creaţia unui habitat aparent impenetrabil, ca un pântec protector, rotunjit în succesiuni de straturi de memorie şi imagini translucide, din care cresc rădăcinile unei lumi noi şi a unei opere-organism, aflată în plină expansiune. (Simona Vilău, Viaţa de la Zero până Departe)

Charif Benhelima se concentrează în primul rând pe căutarea identităţii şi pe sentimentul de dezrădăcinare care a devenit treptat motorul demersului său artistic. Deşi este în profunzime autobiografică, opera lui Benhelima merge dincolo de întrebările de natură personală, fiind formată de şi formând un discurs socio-politic de natură universală, abordând subiecte precum memoria/uitarea, timpul, spaţiul, originea, politicile de reprezentare, adevărul şi percepţia. Expoziţia este organizată în parteneriat cu SwitchLab şi co-finanţată de AFCN.

În continuarea colaborării cu studenţii UNArte, Spaţiul Dialog va găzdui o expoziţie care surprinde privitorul prin dimensiunea haptică, invitându-l să interacţioneze cu lucrările expuse. Expoziţia Intimitate se concretizează ca un laborator susceptibil de a fi invadat de privitor, permiţându-i acestuia să intre în intimitatea atelierului artistului, o interacţiune care nu poate să fie reprodusă în limitele unui muzeu clasic.20 de ani de artă urbană în România, tot atâtea voci ale street art-ului românesc şi un graffiti de 500 de metri pătraţi pe scările interioare ale MNAC-ului. Curator: Mihai Zgondoiu.

O intervenţie site-specific a artistului Vasile Mureşan – Murivale cu 400 de portrete ale prietenului său, realizate în ultimul an, alături de portretele tuturor celor din muzeu. Portretele, o formă de expresie emblematică pentru proiectul artistic al lui Murivale, comunică, se suprapun şi articulează astfel un timp a cărui realitate este continuă şi, fiind vorba despre afecţiune, permanentă.

sursa: News.ro