Tabără de restaurare a monumentelor funerare din cimitirul evreiesc din Alba Iulia, cu elevi la Arte și studenți la Istorie. Orașul găzduia cea mai mare comunitate iudaică din Ardeal

Un grup de voluntari din Alba Iulia, printre care elevi ai liceului de arte și studenți ai secției de Istorie a universității din oraș, participă la o tabără de restaurare a monumentelor funerare din cimitirul evreiesc.

Printre participanți se numără și o tânără de 26 de ani, din New York, a cărei familie are rădăcini în comunitatea evreiască din Reghin (județul Mureș).

Atelierele sunt coordonate de Sidonia Olea, restaurator în cadrul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, iar tabăra este finanțată de Ambasada SUA în România.

Lucrările presupun curățarea depunerilor acumulate în timp pe pietrele funerare, un proces amplu, care se desfășoară în mai multe etape și care necesită multă atenție, dexteritate și răbdare.

În trecut, comunitatea de evrei din Alba Iulia era foarte numeroasă. Acum, situația stă diferit, dar în ciuda acestui lucru, cimitirul este foarte bine întreținut prin grija şi cu ajutorul financiar al Federaţiei comunităţilor evreieşti din ţară.

Până la 1848, comunitatea de evrei din Alba Iulia a fost cea mai mare din Ardeal și totodată singura comunitate evreiască recunoscută de principii Transilvaniei. De altfel, a fost foarte puternică și numeroasă până în perioada interbelică.

Detalii despre acest obiectiv turistic, aici: Cimitirul evreiesc din Alba Iulia, obiectivul turistic pe care nu îl vizitează aproape nimeni. Povestea celei mai mari comunități de evrei din Transilvania, ajunsă astăzi la 50 de persoane

Cimitirul este în mod oficial obiectiv turistic (fără să fie și monument istoric, spune Lia Borza), identificat ca atare de primărie print-o plăcuță amplasată la fața locului, care are un qr-code cu ajutorul căruia ajungi pe un site al administrației unde sunt informații despre el.

Fiecare mormânt de acolo spune povestea unei familii prin decorațiunile și inscripțiile de pe pietrele funerare.