Tabloul dezechilibrelor din școala românească, într-un raport al Comisiei Europene: bani prea puțini, sprijin cvasiinexistent pentru elevii din mediile dezavantajate, lipsă de putere pentru școlile sărace

Accesul inegal al elevilor la învățătură, exacerbat de criza corona și trecerea la școala online, pune presiune pe autoritățile române să acționeze cu măsuri concrete în sprijinul elevilor defavorizați. Cât de mare este, însă, problema, dincolo de estimările și sondajele diverselor ONG-uri și de calculele de tipul necesarului de tablete în școli? Problema este sistemică, reiese dintr-un raport Eurydice privind echitatea școlară în Europa, potrivit căruia, la nivel de reglementări și măsuri birocratice, România stă relativ bine, dar când vine vorba de sprijin direct, inclusiv financiar, sau de măsuri concrete pentru copiii și școlile din medii dezavantajate, acțiunile sunt mai degrabă simbolice sau lipsesc cu desăvârșire.

• Studiul publicat recent de Comisia Europeană completează alte astfel de documente, precum analizele realizate pe baza PISA 2018, pe care le și citează. Acestea au arătat cât de mari sunt diferențele între elevii din medii favorizate și cei din medii afectate de sărăcie, din perspectiva participării la viața școlară și a rezultatelor la învățătură.

Analiza Eurydice trece în revistă toate politicile și măsurile luate în diverse segmente ale sistemelor de educație din 37 de țări europene, de la modele de finanțare la tipuri de admitere și de la autonomia școlară la structura tipurilor de învățământ. La majoritatea, România se încadrează într-o categorie sau alta de țări, aliniată “administrativ” la contextul european.

Diferențele se simt, însă, în detalii semnificative la capitole-cheie, precum admiterea în școală, urmărirea evoluției elevilor sau repetarea anului, dar și atunci când vine vorba despre finanțarea educației în general și despre sprijinul pentru mediile defavorizate.

• Citește analiza integrală pe Edupedu.ro