Tacticile de soft și hard power ale Rusiei pentru a influența opinia publică din România

Tradițional rusofobă, România este o nucă tare pentru propagandiștii ruși, dar asta nu înseamnă că ei nu încearcă să găsească fisuri, se arată într-o analiză semnată de Ana Maria Luca pe Balkan Insight și preluată de Sinopsis.info.

Când, pe data de 28 februarie, premierul României, Viorica Dăncilă, a vorbit la telefon cu vicepreședintele Mike Pence pentru a discuta și lăuda parteneriatul strategic dintre cele două țări, cea mai mare parte a presei românești a relatat sumar despre asta.

Dar versiunea în limba română a agenției de presă Sputnik a publicat o notă mult mai amplă pe data de 1 martie, salutând succesele diplomatice ale dnei Dăncilă și perspectivele sale politice. Sputnik a numit-o atunci “nu doar omul politic al momentului, ci și un foarte posibil candidat la președinție”. În realitate, Partidul Social Democrat, aflat la putere, încă nu și-a desemnat candidatul la alegerile prezidențiale din această toamnă, iar ea nu este considerată favorită.

În aceeași zi, Sputnik a publicat pe prima pagină și un articol despre Ion Creangă, un cunoscut scriitor român din secolul al XIX-lea.

Analiștii români afirmă că, pentru a-și transmite mesajele, Rusia vizează subtil inima și mintea românilor, utilizând o combinație de instrumente “soft“ – laudă, cultură etc – alături de instrumente “hard“, ce țin de politica externă.

Angela Grămadă, șefa asociației Experts for Security and Global Affairs, un think-tank din București, a declarat pentru BIRN că Rusia știe cu ce are de luptat în România. “Moscova a evaluat deja foarte bine percepția românilor despre Rusia în general”, a subliniat ea.Totodată, Grămadă a remarcat că țara rămâne mai pro-occidentală decât majoritatea statelor din sud-estul Europei.

Dar unele grupuri din societate sunt vulnerabile în fața narațiunilor media pro-Kremlin și sunt exploatate pentru a spori neîncrederea în UE și NATO, a adăugat ea.

Într-un raport pe tema vulnerabilității în fața propagandei rusești, dat publicității de centrul Global Focus din București, în martie 2018, se arată că Rusia își joacă de multă vreme cărțile în România. “Viziunea Moscovei pe termen lung este o Românie care a părăsit atât UE, cât și NATO, devenind un aliat ideologic (al Rusiei), proces care ar implica transformarea sa într-o țară dominată de un discurs conservator și antioccidental”, se arată în raport.

Încă dușmanul nr. 1 al țării:

Deocamdată, dintre toate țările din sud-estul Europei, România rămâne țara cea mai orientată spre Occident și cea mai rezistentă în fața “poveștilor” rusești.

Un sondaj de opinie al centrului de cercetări Avantgarde, din octombrie 2018, demonstrează că 31% dintre români încă mai consideră Rusia drept cel mai mare dușman al țării lor. Ungaria, considerată un rival istoric, se află cu mult în urmă, cu un procent de 9%.

Dintre toți liderii străini, românilor le place cel mai mult președintele francez Emmanuel Macron – ales de 38% dintre persoanele intervievate – urmat de Angela Merkel din Germania, preferată de 37% dintre intervievați.

Președintele rus Vladimir Putin se află mult în urmă, pe locul 5, cu un procent de 19%, după șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. În același timp, 47% dintre români mai cred și că relațiile țării lor cu Moscova ar trebui îmbunătățite și numai 29% dintre ei vor ca relațiile să rămână reci.

În pofida acestui lucru, aproape 60% cred că scutul SUA antirachetă de la Deveselu e un lucru bun pentru țară.

Această antipatie față de Moscova se datorează îndelungatelor fricțiuni de ordin istoric, parțial legate de Moldova vecină, care a făcut parte din România și pe care Uniunea Sovietică și-a anexat-o după cel de-Al Doilea Război Mondial.

O sursă și mai veche de discordie este tezaurul de stat al României, care a fost depozitat la Moscova în timpul Primului Război Mondial, în timpul ocupației germane și austro-ungare, dar care nu a fost niciodată restituit pe deplin.

Rezultatul este o țară mai rezistentă decât majoritatea vecinilor din regiune în fața temelor din media și propunerilor rusești.

România a susținut o prezență mai mare a NATO, menită să blocheze Rusia în Marea Neagră după ce anexarea Crimeei, în 2014. A fost nevoie de efort serios pentru a convinge Bulgaria vecină și Turcia să sprijine asemenea inițiative.

Exploatând vulnerabilitatea din societate:

După cum se arată în raportul Global Focus, deși mulți români sunt puternic rusofobi, sentimentul predominant antirusesc, ce pare să apere România în fața “poveștilor” de genul celor publicate de Sputnik, are slăbiciunile lui.

Un exemplu îl reprezintă acele grupuri din societatea românească care au convingerea că lupta împotriva corupției din ultimii ani nu a făcut decât să înfățișeze capitalismul ca pe o simplă farsă menită doar să împiedice progresul societății.

Cei mai mulți dintre acești oameni nu s-au adaptat noilor realități economice, iar integrarea în UE nu le-a adus nimic bun, se arată în studiu. S-ar putea ca acești oameni să nu fie automat înclinați să adopte o poziție prorusă, dar nici nu sunt mulțumiți de situația actuală.

Experții afirmă că tocmai aici și-ar putea găsi “poveștile“ rusești zona vulnerabilă în care pot acționa. “Situația lor îi pune în conflict cu starea actuală de lucruri, iar existența acestor grupuri și opiniile lor ar putea fi subtil încurajate – sau încurajate – de Rusia“, susține raportul.

Angela Grămadă mai spune că Moscova dispune de mai multe căi prin care să-și exercite influența asupra țărilor vecine, chiar și în cele ostile, precum Ucraina și România. O metodă este aceea de a investi în țară prin companii-paravan aflate în UE. “Pe hârtie, pare să fie o investiție din UE, dar dacă te uiți în spatele companiei din UE, constați că adevăratul proprietar este rus”, spune ea.

Un alt canal prin care Moscova funcționează este prin intermediul grupurilor din societatea românească amatoare de cultură rusă. Kremlinul apelează și la mici ONG-uri locale, tentându-le să promoveze materiale proruse în schimbul finanțării sau în vederea unei mai mari recunoașteri internaționale.

Atacurile cibernetice și paginile cu știri false:

O metodă mai agresivă este războiul cibernetic. Serviciile române de informații afirmă că, de obicei, Bucureștiul este ținta atacurilor cibernetice “din est”.

Facebook anihilează în mod obișnuit pagini cu știri false operate de Sputnik în social media, pagini care pretind că sprijină protestele anticorupție de la București, dar care urmăreasc de fapt altceva. Experții spun că există periodic tentative de a difuza știri false sau informații deformate despre istoria românească și europeană.

Pe data de 20 februarie, Microsoft a anunțat că a descoperit o campanie de atacuri cibernetice care vizau angajați ai unor instituții din Belgia, Franța, Germania, Polonia, România și Serbia. Câteva dintre organizațiile vizate erau ONG-uri, grupuri de reflecție și susținătoare ale democrației.

Printre ele se numărau Consiliul German pentru Relații Externe, Fondul Marshall German și birourile Institutului Aspen. Atacurile au vizat 104 angajați ai acestor organizații, între septembrie și decembrie 2018. Campania era coordonată de Strontium, o organizație sprijinită de Kremlin, a informat Microsoft.

Strontium este noua denumire a Fancy Bear sau Sofacy, două organizații sprijinite de Kremlin, care au fost implicate în alte mari atacuri cibernetice din ultimii ani.

Potrivit unui avertisment postat de Microsoft pe pagina sa de web, este de așteptat ca un număr tot mai mare de asemenea organizații, unele sprijinite de stat, să încerce să-i influențeze pe alegătorii din Europa înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, din luna mai.

Pe data de 17 februarie, Facebook a anunțat că a îndepărtat 364 de pagini și conturi, dintre care unele aveau 800.000 de cititori și care se dădeau drept pagini independente de știri din Europa de Est, inclusiv din România și Moldova, dar care erau de fapt dirijate de angajați de la Sputnik.

Aceste pagini promovau deseori mesaje împotriva NATO și mișcări de protest, a precizat Facebook. Dintre paginile care vizau România, una era dedicată protestelor anticorupție și, în general, având un conținut ce discredita mișcarea de protest.

Drept răspuns, Sputnik a acuzat Facebook că “apelează practic la cenzură” ca să elimine paginile în mod abuziv. “Redacțiile Sputnik se ocupă de știri și își fac bine treaba. Dacă acest blocaj din partea Facebook-ului este singura reacție la calitatea activităților din presă, atunci nu mai avem nicio îndoială, totul e clar. Încă sperăm ca bunul simț să prevaleze”, a declarat Sputnik.

În ziua de 1 martie, Serviciul român de Informații a anunțat că, în 2018, s-a confruntat cu mai multe valuri de atacuri cibernetice, multe dintre ele avându-și originea în “zona estică” – termenul prin care instituțiile române se referă de obicei la Rusia.

SRI a mai spus că aceste atacuri erau sprijinite de stat, din cauză că virușii erau extrem de sofisticați și aveau nevoie de o uriașă infrastructură de ordin logistic – uneori, necesitând 2000 de servere.

Drumul spre relații mai bune rămâne complicat:

Rusia continuă să susțină că urmărește îmbunătățirea relațiilor cu România. Pe 7 februarie, ambasadorul său la București, Valeri Kuzmin, le-a spus jurnaliștilor că Rusia nu are intenții ostile și dorește relații mai calde. Cel mai mare obstacol, a spus el, îl reprezintă scutul antirachetă al SUA, pe care România îl găzduiește la Deveselu. “Relațiile noastre [cu România] au rămas ca anul trecut. Ar fi corect să spunem că aceste relații ar putea fi mult mai bune,” a spus diplomatul.

Dar, la București, realitatea e cu totul alta. De exemplu, pe data de 28 decembrie, ambasada rusă din România a postat un mesaj bilingv, în română și rusă, negând că Armata Roșie ar fi comis vreo crimă când a ocupat țara, spre sfârșitul anului 1944. “De multă vreme, presa occidentală și cea românească publică articole periodice menite să-i discrediteze pe soldații Armatei Roșii care au eliberat de sub fascism țările din Europa Centrală și de Est,” se arată în mesaj.

Mesajul i-a iritat pe mulți români care încă mai condamnă invazia rusă și impunerea forțată a regimului comunist. Peste 200 de români au lăsat comentarii ostile, reamintind crimele, tâlhăriile și violurile comise de armata sovietică și postând mărturii ale persoanelor mai în vârstă care au trăit acele vremuri.

Angela Grămadă spune că, intenționat sau nu, Rusia continuă să jignească sentimentul național românesc. “Chiar și astăzi, Rusia încă mai promovează [în special în Moldova] imaginea României ca țară fascistă cu tendințe imperialiste,” spune ea. “Românii nu pot uita neînțelegerile istorice. Dar dacă transmiți mereu același mesaj unui grup de oameni, s-ar putea ca, în cele din urmă, ei să-l împărtășească,” a conchis ea.

Articol publicat în cadrul unui proiect comun G4Media.ro – IPP. #StopDezinformare