Tancurile petroliere ruseşti utilizează din ce în ce mai des ruta arctică

Rusia a transportat deja în acest an o cantitate record de petrol prin ruta arctică, înmulţind livrările de marfă spre China printr-o zonă maritimă sensibilă, transmite Bloomberg, preluată de Agerpres.

Moscova mizează pe faptul că această rută arctică de navigaţie, care începe la Murmansk, în apropierea graniţei dintre Rusia şi Norvegia, şi se termină în Strâmtoarea Bering, va deveni din ce în ce mai accesibilă navelor de mari dimensiuni, pe măsură ce încălzirea climei reduce cantitatea de gheaţă, pentru a livra bunuri spre Europa şi Asia.

Cel puţin 15 tancuri petroliere ruseşti, care au transportat aproximativ 10,7 milioane de barili de ţiţei, au utilizat deja ruta arctică în acest an. Având în vedere că navigaţia în apropiere de cercul polar va mai fi posibilă timp de o lună, şi că există trei tancuri petroliere care sunt la ancoră în portul Murmansk şi alte două care urmează să ajungă acolo la începutul lunii octombrie, există premisele ca recordul de livrări stabilit anul trecut să fie depăşit. Numai cele cinci tancuri ar putea duce cantitatea totală de petrol transportată anul acesta prin ruta arctică la 14,4 milioane de barili. Comparativ, pe întreaga perioadă a anului trecut, 14 tancuri petroliere au transportat 10,5 milioane de barili de ţiţei prin ruta arctică.

Chiar dacă este vorba de o rută care ridică numeroase provocări, ea permite reducerea duratei unei călătorii între Europa şi Asia. În mod obişnuit o navă are nevoie de o săptămână pentru a ajunge din Novaya Zemlya, vestul Rusiei, şi până în Strâmtoarea Bering, est. De acolo mai este nevoie de 12-14 zile pentru ca nava să ajungă în porturile din Shanghai şi alte porturi din nordul Chinei. Comparativ, o navă are nevoie de o lună şi jumătate pentru a ajunge din Marea Baltică la Shanghai via Canalul Suez şi până la 50 de zile din portul Murmansk până la Shanghai via Canalul Suez.

Sancţiunile occidentale şi atacurile rebelilor houthi din Marea Roşie au crescut atractivitatea rutei arctice, în condiţiile în care aceasta este cea mai scurtă rută dintre porturile occidentale ale Rusiei şi China. Creşterea temperaturilor a deschis această rută pentru comerţul mondial dar a generat şi îngrijorări cu privire la impactul tranzitului în creştere asupra mediului.

„Izolarea, lipsa de infrastructură şi mediul ostil din Oceanul Arctic ridică provocări logistice şi operaţionale semnificative care trebuie depăşite” în eventualitatea unei scurgeri de petrol, susţine ONG-ul International Tanker Owners Pollution Federation.

Majoritatea navelor care utilizează ruta arctică sunt vase relativ moderne, deţinute de gigantul rus Sovcomflot PJSC. Însă, în acest an, mai multe vase mai vechi, parte a flotei din umbră pusă la punct de Moscova pentru a ocoli sancţiunile occidentale, au navigat şi ele pe ruta arctică. Potrivit Bloomberg, aproape jumătate din navele care au navigat în acest an pe ruta arctică au o vechime de cel puţin 15 ani. Comparativ, anul trecut doar o treime din tancurile petroliere care au folosit ruta arctică erau mai vechi de 15 ani.