Tanczos Barna, întrebat despre situaţia barajului de la Roşia Montana: În momentul de faţă nu văd nicio agravare a situaţiei. Situaţia, din punctul nostru de vedere, este sub control

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a anunţat că la barajul de la Roşia Montană situaţia nu s-a agravat. ”Situaţia, din punctul nostru de vedere, este sub control”, a afirmat el, transmite News.ro.

Tanczos Barna a oferit detalii, marţi, într-o conferinţă de presă, cu privire la hotărârea CNSU prin care a fost dispusă verificarea tuturor barajelor din categoriile C şi D până la 20 noiembrie.

“Duminică şi luni am avut mai multe discuţii cu domnul secretar de stat Raed Arafat, am stabilit împreună modalitatea prin care vom inventaria toate barajele de categoria C şi D din România. Acestea sunt baraje de mică capacitate, de mică importanţă, dar unele dintre ele pot avea, pe plan local, impact, în cazul în care apar probleme tehnice. Am făcut o estimare a timpului în care putem să verificăm acest număr de 2.095 de baraje de categoria C şi D în ţară. Vom avea zeci de echipe de control de la Apele Române, echipe de control care vor fi formate din două persoane de la inspecţie şi o persoană de la de la exploatare. Trebuie ştiut faptul că din cele 2.095 de baraje 318 sunt la ANAR, iar celelalte sunt la autorităţile publice locale sau au proprietate incertă, fiind pe terenuri retrocedate sau pe terenuri aflate în litigiu. Majoritatea sunt mici, din categoria heleşteielor, lacurilor de acumulare, dar sunt şi unele care sunt de dimensiunea barajului de la Roşia Montană”, a afirmat ministrul Mediului.

El a precizat că lucrările la barajul de la Roşia Montana continuă.

“La Roşia Montană echipele lucrează în continuare. Am avut ieri o inspecţie din partea specialiştilor de la ABA Mureş, care au venit şi au făcut o verificare, o scanare cu instalaţii performante, pentru a vedea în ce stare se află corpul barajului. În momentul de faţă nu există nicio agravare a situaţiei. Pompele sunt funcţionale şi astăzi vor fi reamplasate pentru a permite reducerea nivelului apei până la cota stabilită împreună cu ISU. Ulterior, după ce, împreună cu Institutul de Fizică a Pământului, vom analiza sau vor valida datele de ieri, vom vedea şi ce se întâmplă cu corpul barajului. Dar până acum, pe corpul principal al barajului nu există niciun semnal cum că acea fisură de sus ar afecta şi partea de bază, partea care ţine cantitatea de apă şi care protejează, practic, acea localitate de un eventual incident. Vom avea rezultatele la sfârşitul săptămânii cu privire la nivelul apei, care, în momentul în care va scădea la cota stabilită cu ISU, va permite o eventuală intervenţie şi vom analiza şi posibilitatea tehnică de reparare şi de desfundare”, a explicat Tanczos Barna.

El a adăugat că barajele de mică capacitate, aflate în administrarea autorităţilor locale, necesită autorizare.

“Vom analiza şi în aval care sunt soluţiile pentru a permite oricând o evacuare în siguranţă a cantităţii de apă care se menţine în spatele barajului. Barajul are autorizaţie cu obligaţia de a efectua mai multe investiţii din partea autorităţii publice locale. La nivel naţional, aceste baraje de mică capacitate aflate în administraţia autorităţilor locale necesită autorizare. Unele dintre ele nu sunt autorizate din diverse motive. Un motiv este lipsa fondurilor pentru a face lucrările necesare, un alt motiv fiind eventualele incertitudini cu privire la dreptul de proprietate şi terenurile pe care sunt situate aceste baraje de mică capacitate”, a transmis ministrul Mediului.

El a fost întrebat câte baraje nu au autorizaţie şi dacă există riscul ca situaţia de la Roşia Montana să se repete şi în alte localităţi.

“La nivelul Apelor Române sunt 18 din 300 şi ceva de baraje de categoria C şi D, care sunt în curs de autorizare, fiind autorizaţiile eventual expirate sau fiind discuţii cu privire la anumite retrocedări peste corpul barajului. Celelalte care sunt la autorităţile publice locale, în număr de 912 sunt în diverse stadii de autorizare sau fără autorizaţii, mai ales cele care sunt de mică capacitate, de categoria lacurilor de acumulare nepermanente sau heleştee, care, majoritatea lor nu prezintă niciun risc de inundaţii sau nu prezintă niciun risc, D-ul înseamnă o încadrare într-o categorie de baraj care nu prezintă risc sau prezintă un risc foarte, foarte redus”, a explicat Tanczos Barna.

El a mai declarat că situaţia de la Roşia Montana este sub control.

“Nici de ieri, nici de duminică nu avem niciun semnal care să agraveze situaţia existentă. Barajul este stabil pentru a elimina orice risc de producere a unui asemenea incident. Se goleşte o mare cantitate de apă pentru a putea face intervenţiile de rigoare. În momentul de faţă nu văd în nicio agravarea situaţiei. Situaţia, din punctul nostru de vedere, este sub control”, a mai transmis ministrul Mediului.

Tanczos Barna a mai fost întrebat cât va dura evacuarea apei de la Roşia Montana şi dacă se ştia de o posibilă fisură în barajul respectiv încă din 2019.

“Colegii noştri de la autorizări nu aveau cunoştinţă despre fisură în momentul autorizării. Acestea sunt informaţiile pe care le-am primit eu. Existau cunoştinţe cu privire la blocarea acelei evacuări pe fund pentru care s-au dispus măsuri pentru autoritatea publică locală. Fisura a fost semnalată în seara de sâmbătă, din câte ştiu, fisura se duce până la nivelul de preaplin. Nu afectează în momentul de faţă, din toate inspecţiile pe care le-am făcut, nu influenţează şi nu afectează corpul de bază al barajului. Nu există semnale că ar fi o agravare a situaţiei acolo. Din estimările de ieri şi de duminică, avem nevoie de 5-7 zile pentru a evacua cantitatea respectivă de apă în funcţie de precipitaţiile din zonă. Duminică am avut ceva precipitaţii, cam 10.000 de litri de apă au intrat în lac. Aceste precipitaţii pot lungi cu o zi, două zile perioada de evacuare”, a precizat ministrul Mediului.

El consideră că este nevoie de investiţii la aceste baraje chiar dacă riscurile sunt, de multe ori, minime.

“Astăzi, conform discuţiilor de aseară, se mută pompele pe rând la o locaţie mai joasă, pentru a putea asigura extragerea apei de la un nivel de mai jos. Se vor muta câte o pompă, câte una, pentru că trei vor fi non-stop funcţionale, câte una se mută la o altă locaţie pregătită cu excavatoarele de acolo. Se lucrează şi sunt convins că, odată cu evacuarea apei şi cu reducerea presiunii de la baraj, se va elimina şi acel risc, oricât de mic ar fi fost, de a se produce ceva la lacul respectiv. Pe termen mediu-lung este nevoie de investiţii în aceste baraje, chiar dacă ele sunt de mică capacitate, chiar dacă ele sunt la autorităţile publice locale pentru a elimina şi aceste riscuri, chiar dacă sunt mici, chiar dacă sunt minime”, a mai declarat Tanczos Barna.

sursa: News.ro