Tanczos Barna: Statul va avea 20% în compania care va gestiona Sistemul de Garanţie-Returnare / Proiectul de Hotărâre va intra în Guvern după 26 ianuarie/ Interesele legitime sau mai puțin legitime sunt foarte mari

Statul va avea 20% în compania care va gestiona Sistemul de Garanţie-Returnare (SGR), iar după data de 26 ianuarie, odată cu încheierea consultării publice, proiectul de Hotărâre care reglementează acest lucru va intra în şedinţa de Guvern, a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos.

„SGR este un sistem ce reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru Ministerul Mediului, în această perioadă. Un sistem complex cu mulţi participanţi, cu mulţi actori. Un sistem pe care-l putem face o singură dată, de aceea provocarea este uriaşă.

Ca de obicei, în astfel de sisteme interesele legitime sau mai puţin legitime sunt foarte mari. Interesul nostru, al ministerului, este să introducem un sistem care să ajungă la o performanţă de peste 90% în doar câţiva ani (…) Anul trecut am avut foarte multe dispute pe această temă.

Astăzi avem o Hotărâre de Guvern care a suferit şi prima modificare datorită acestei decizii de a avea şi statul 20% în această companie care va gestiona tot sistemul. Acest proiect de Hotărâre de Guvern are toate avizele de la toate ministerele de resort. Trebuie să aşteptăm să treacă perioada de consultare publică prevăzută de lege pentru a elimina orice risc – dezbateri ulterioare, atacuri instanţă.

Termenul-limită este 26 ianuarie. După acest pas începe perioada de primire a ofertelor din partea societăţilor care vor depune un plan de afaceri pentru înfiinţarea SGR, respectând criteriile prevăzute în Hotărârea de Guvern care a intrat în vigoare pe 4 octombrie.

După primirea acestor oferte, ministerul trebuie să ia decizia de a încredinţa dreptul de organizare a activităţii acestei societăţi pe acţiuni. Desigur, această participare a statului oferă ministerului şi Guvernului o implicarea mult mai serioasă, responsabilizează instituţia şi oferă un alt nivel de control, de urmărire a procesului care se desfăşoară în interiorul societăţii. Proiectul de Hotărâre de Guvern privind compania care va gestiona SGR va intra în Guvern în prima şedinţă de după data de 26 ianuarie”, a anunţat ministrul de resort.

Acesta a menţionat, totodată, că există deja foarte multe companii care şi-au exprimat interesul pentru a depune oferte pentru SGR.

„Din câte ştiu sunt foarte mute companii care deja se organizează şi se pregătesc pentru această procedură. Fără doar şi poate tema cea mai spinoasă este data la care devine obligatorie apartenenţa sau derularea activităţilor de recuperare a ambalajelor prin SGR. Această dată este stabilită, în momentul de faţă, pentru data de 1 octombrie 2022.

Este o dată-ţintă pe care aş vrea să o respectăm, dar doar în momentul în care vom avea primele planuri de afaceri vom putea şti exact dacă acest termen poate fi respectat sau nu. Mi-aş dori ca la sfârşitul acestui an să avem un sistem funcţional, ca această companie să se înfiinţeze în cel mai scurt timp posibil şi să putem da drumul la un sistem care să asigure recuperarea ambalajelor într-un procent cât mai mare.

În această perioadă vom derula şi o campanie de conştientizare a responsabilităţii individuale a fiecărui cetăţean în ceea ce priveşte colectarea selectivă. Vom folosi această campanie inclusiv pentru promovarea Sistemului de garanţie – returnare din partea ministerului. Dorim să susţinem toate companiile care vor fi implicate în acest proces destul de anevoios şi costisitor cu toate resursele şi pârghiile pe care le avem la dispoziţie la minister”, a afirmat Tanczos.

Ministrul Mediului a punctat, totodată, faptul că „fără un sistem performant şi fără trasabilitate nu vom termina niciodată discuţiile cu privire la cantităţile raportate de diverşi colectori”.

„Acum câteva minute am avut o discuţie foarte neplăcută cu o societate care se ocupă de reciclare, dar care nu reuşeşte să demonstreze acest lucru şi adună din ce în ce mai multe zeci de tone de semifabricate sau material procesat fără ca acestea să se transforme, în baza brevetelor care sunt înregistrate, în produse finite şi să se închidă ciclul de reciclare care aduce plus valoare.

Miza pentru SGR este una foarte mare şi mă bucur că cele mai mari companii din domeniu, cei mai mari producători de diverse produse care sunt ambalate în aceste ambalaje ce intră în SGR şi comercianţii care fac legătura între producător şi consumatorul final sunt interesaţi să se implice în realizarea acestui sistem. În acelaşi timp, trebuie să conştientizăm situaţia reală din piaţă în domeniul reciclării.

Acolo vom avea nevoie de capacităţi de reciclare sporite pentru a creşte capacităţile de reciclare în România. Vom derula prin PNRR un program de susţinere a acestor investiţii, în valoare de 200 de milioane de euro, la pornire. În cazul în care aceste sume vor fi foarte repede terminate vom putea suplimenta fondurile prin AFM.

Fiecare comerciant va avea obligaţia de a asigura colectarea. Individual şi obligatoriu pentru comercianţii care au o suprafaţă de peste 200 metri pătraţi. Cei care sunt sub 200 de metri pătraţi se pot asocia sau pot organiza punctele de colectare împreună cu primăriile. Obligaţia este valabilă pentru toate unităţile care fac desfacere de produse care intră în SGR, indiferent că e chioşcul de la colţul străzii sau marii retaileri din ţară”, a spus demnitarul.

Hotărârea de Guvern care reglementează Sistemul Garanţie – Returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile (SGR), prin care se plăteşte o garanţie de 50 de bani pentru orice ambalaj de băutură achiziţionată, a fost aprobată de Executiv în data de 4 octombrie 2021.

Noul sistem presupune o garanţie de 50 de bani pentru orice ambalaj de băutură achiziţionată, sumă care va fi recuperată imediat ce ambalajele folosite vor fi returnate în orice magazin din România. De asemenea, sistemul va fi obligatoriu pentru toate magazinele, de la cele de mici dimensiuni la supermarketuri.

Prevederile acestei HG sunt aplicabile pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 litri şi 3 litri, inclusiv, utilizate pentru a introduce pe piaţa naţională bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale şi ape de băut de orice fel, vinuri şi spirtoase.

Conform documentului, cantităţile de ambalaje returnate în magazine vor ajunge ulterior în centre regionale pentru ca, mai apoi, să ajungă la reciclatori. Întreaga infrastructură de preluare a deşeurilor din magazine va fi organizată printr-un operator unic de sistem, la fel ca în statele în care sistemul funcţionează deja. Acest operator va fi o entitate non-profit în care se vor găsi producători sau reprezentanţi ai acestora, comercianţi, dar şi statul român, reprezentat de autoritatea centrală pentru protecţia mediului, cu o pondere de 20%.

Oficiali şi decidenţi, experţi şi reprezentanţi ai industriilor din România şi Europa participă, marţi, la conferinţa CursDeGuvernare, cu tema „Economia reciclării – decalajele pe care trebuie să le recupereze România”.

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media.ro