Țări în care se muncește mult pe bani puțini: România, Grecia, Bulgaria / Topul țărilor cu locuri de muncă de cea mai bună calitate

Locurile de muncă de cea mai bună calitate se găsesc în țări cu structuri industriale dezvoltate, precum Germania, Luxemburg și țările scandinave, unde se înregistrează procente ridicate ale ocupării forţei de muncă la aceşti parametri. Dimpotrivă, țările a căror structură de producţie este rămasă în urmă, precum Grecia, Bulgaria și România, sunt caracterizate de o combinație între cantitatea muncii şi calitatea ei scăzută, scrie publicația grecească Naftemporiki, citată de Rador Radio România.

Potrivit constatărilor Institutului Sindical European (ETUI), din cele șase sectoare individuale luate în considerare, Grecia este codaşă între statele membre UE, aflându-se pe una dintre ultimele trei poziții în cinci dintre aceste sectoare. De exemplu, la calitatea venitului, care depinde de predictibilitate (capacitatea de a-ţi prezice venitul pentru următoarele trei luni) și de caracterul adecvat al venitului (la nivelul gospodăriei), Grecia se află pe a treia cea mai proastă poziţie, performanțe mai slabe având doar Bulgaria și România. Motivul constă în faptul că ocuparea forţei de muncă în Grecia se realizează în sectoare caracterizate prin sezonalitate, productivitate scăzută, un număr mare de ore de lucru și salarii mici.

În realizarea sondajului au mai fost luate în calcul forma de angajare, timpul și condițiile de muncă. Au fost analizate procentele de angajare temporară involuntară, angajare involuntară cu fracțiune de normă și siguranța locului de muncă.

Timpul de lucru și echilibrul dintre viața personală și cea profesională sunt legate de ponderea angajaților care lucrează mai mult de 48 de ore pe săptămână, de proporția medie a angajaților care lucrează în afara programului normal (ture, weekend, noapte și seară) și măsura în care „orele de lucru se potrivesc cu obligațiile sociale”.

Au mai fost analizate condiţiile de muncă, ce depind de intensitatea muncii, de autonomia în mediul de muncă şi de factorii naturali de risc, în timp ce un rol important îl joacă şi oportunităţile de dezvoltare profesională şi de participare la programe de formare/instruire.

Pe de altă parte, au fost luate în calcul şi instituțiile de reprezentare colectivă, care au legătură cu procentul de lucrători acoperiți de negocierile colective, de procentul de participare la sindicate etc.

Sursa: Naftemporiki/ Rador Radio România/ Traducerea: Carolina Ciulu