Tăriceanu: Contest vehement oportunitatea organizării oricărui tip de referendum simultan cu alegerile

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, lider al ALDE, a declarat sâmbătă, la Constanţa, că el contestă vehement organizarea unui eventual referendum pe Justiţie pe data de 26 mai, în aceeaşi zi cu alegerile europarlamentare, transmite Agerpres.

„Curtea Constituţională a decretat că nu este neconstituţional, dar să ştiţi că sunt două aspecte. Unul este aspectul de constituţionalitate şi altul este aspectul politic de oportunitate. Deci, eu contest vehement oportunitatea organizării oricărui tip de referendum simultan cu alegeri locale, parlamentare, prezidenţiale, de orice fel, pentru că sensul alegerilor riscă să fie deturnat, distorsionat. Şi, din acest motiv, eu consider că nu este oportun. Din punct de vedere constituţional, da, e OK”, a spus Tăriceanu, într-o conferinţă de presă, întrebat dacă este de acord cu organizarea unui posibil referendum pe Justiţie odată cu alegerile europarlamentare.

La rândul său, Daniel Barbu, candidat ALDE la alegerile pentru Parlamentul European, a afirmat că există o recomandare a Comisiei Europene de a nu se organiza şi un referendum pe 26 mai.

„Există o recomandare a Comisiei Europene, potrivit căreia pe 26 mai a.c. să nu se organizeze niciun alt tip de eveniment politic care să paraziteze alegerile europene, care sunt considerate ameninţate de diferite riscuri digitale şi aşa mai departe. Şi atunci, pentru a asigura securitatea modului în care toţi cetăţenii europeni din cele 27 de state care vor participa la scrutin, pentru a asigura securitatea votului, ca el să fie îndreptat înspre Parlamentul European şi nu către alte teme, recomandarea Comisiei este ca să nu se organizeze niciun fel de alte tipuri de evenimente”, a susţinut Barbu.

Context. G4Media.ro a dezvăluit, vineri, că președintele Klaus Iohannis a început să lucreze la strategia pentru declanșarea unui referendum pe justiție în ziua alegerilor europarlamentare, pe 26 mai.

Potrivit legii, stabilirea datei referendumului este atributul exclusiv al președintelui, fără ca Gauvernul sau Parlamentul să poată interveni.

Decizia de a declanșa procesul de consultare a populației a venit după ce Curtea Constituțională a decis că organizarea unui referendum concomitent cu alegerile este constituțională.

Președintele Iohannis a lansat ideea unui referendum pe justiție încă din ianuarie 2017, în momentul în care PSD a demarat atacurile la justiție prin modificarea codurilor penale.

Curtea Constituțională a decis miercuri, cu unanimitate de voturi, că se poate organiza un referendum în ziua alegerilor europarlamentare, declarând astfel neconstituțională o prevedere introdusă de PSD în legea alegerilor pentru Parlamentul European, a declarat un judecător la finalul ședinței.

Pe 17 ianuarie, președintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituțională (CCR) legea adoptată la finalul anului trecut care interzice organizarea oricărui tip de referendum în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Decizia a venit în contextul declanșării de către președintele Iohannis, în ianuarie 2017, a procedurii pentru organizarea unui referendum privind Justiția și a declarațiilor făcute în ultimele luni de șefului statului, care a spus răspicat că nu a renunțat la planul de a declanșa consultarea populară.

”Norma prin care se interzice organizarea de referendumuri la aceeași dată cu data desfășurării alegerilor pentru Parlamentul European afectează norme și principii constituționale”, a arătat șeful statului în sesizarea transmisă Curții.

Klaus Iohannis a invocat două decizii ale Curții Constituționale din 2007, potrivit cărora referendumul cu privire la probleme de interes național se poate desfășura oricând în timpul anului.

G4Media.ro a scris anterior că majoritatea PSD, ALDE, UDMR a modificat la finalul lui 2018 legea alegerilor europarlamentare, introducând o prevedere care interzice organizarea unui referendum la nivel național sau local în ziua scrutinului pentru Parlamentul European.

Modificarea a fost adusă în comisia juridică a Camerei Deputaților, iar autorul amendamentului a fost parlamentarul UDMR Marton Arpad. Pe 27 noiembrie, acesta a propus modificarea articolului 5 al legii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European astfel:

La articolul 5, după alineatul (10) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins: „(11) Pentru a asigura respectarea prevederilor prezentului articol în ziua de referinţă nu se pot organiza alte tipuri de alegeri şi nici referendumuri la nivel naţional sau local” (detalii aici).

Curtea Constituțională (CCR) s-a pronunțat de două ori în 2007 asupra unor tentative ale PSD de a interzice organizarea unui referendum în aceeași zi cu orice alt tip de alegeri – locale, parlamentare, prezidențiale sau europarlamentare -, statuând fără echivoc că astfel de dispoziții ”limitează sau îngrădesc dreptul poporului de a-şi exercita suveranitatea”. Curtea a declarat atunci neconstituționale modificările aduse legii referendumului (detalii aici).