Tăriceanu, despre semnarea acordului politic propus de Iohannis: Nu este decât o nouă dovadă de disperare din partea preşedintelui şi de lipsă de respect faţă de rolul instituţiilor din statul român

Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, îl acuză pe președintele Klaus Iohannis că, prin semnarea joi a acordului politic propus partidelor, dă dovadă de „disperare” și „lipsă de respect față de rolul instituțiilor”, deoarece Curtea Constituțională a amânat validarea referendumului din 26 mai.

De menționat însă că referendumul pe justiție din 26 mai convocat de către președintele Iohannis a întrunit ambele criterii legale pentru validare: prezență de peste 30% din românii cu drept de vot la urne și ca opțiunile valabil exprimate să reprezinte cel puțin 25% din cei înscriși pe listele electorale permanente.

Tăriceanu scrie pe Facebook că, deşi Curtea Constituţională a decis astăzi amânarea dezbaterilor cu privire la verificarea respectării procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului, Klaus Iohannis „dă dovadă de dispreţ faţă de rolul instituţiilor din statul român şi anunţă că la Cotroceni, mâine, îşi aduce apropiaţii să semneze aşa zisul Acord Politic Naţional pentru consolidarea parcursului european al României”.

„Nu este decât o nouă dovadă de disperare din partea preşedintelui şi de lipsă de respect faţă de rolul instituţiilor din statul român. Curtea Constituţională anunţă, tot azi, că un motiv al amânării deciziei este şi existenţa unei contestări a decretului preşedintelui de convocare a referendumului şi, ca atare, a referendumului în sine. Şi atunci, care este graba dlui Iohannis în a forţa semnarea acestui Acord? Dacă judecătorii CCR vor decide că, poate, întrebările la acest referendum nu au fost constituţionale, atunci ce valoare va avea acest Acord impus de dl Iohannis? Sau, dl Iohannis consideră că prin semnarea acestui Acord de către câteva partide va putea pune presiune pe judecătorii Curţii Constituţionale, astfel încât să ia o decizie favorabilă domniei sale?”, continuă liderul ALDE.

El susține că, prin includerea în acest Acord a altor teme decât a celor pe care s-au pronunţat românii la referendum, președintele nu a făcut altceva decât să deturneze scopul acestui referendum, „în interesul strict electoral al dlui Iohannis”.

„Şi acum avem o nouă confirmare a acestui ţel electoral: dl Iohannis îşi adună la masa de la Cotroceni noua sa «familie», pe cei pe care îşi doreşte să îi folosească în lupta pentru răsturnarea Guvernului legitim PSD-ALDE. Căci, din nou, nu poate fi întâmplător momentul în care forţează semnarea acestui document de către doar o parte dintre partidele politice, exact înainte de votul pe moţiunea de cenzură”, mai acuză Tăriceanu.

El susține că un asemenea document trebuie să fie rezultatul consultărilor între partidele parlamentare: „Trebuie să fie un document care să însumeze propuneri de la toate formațiunile politice, nu doar o hârtie impusă de un președinte aflat în campanie electorală. În profund dispreţ, deși tema statului de drept este una omniprezentă altfel în discursul său, dl Iohannis a ignorat propunerile pe care le-am făcut alături de colegii din ALDE”.

Călin Popescu Tăriceanu îl acuză pe Iohannis că nu înţelege ce înseamnă rolul preşedintelui, cel care ar trebui să asigure coeziunea în societate şi să elimine conflictele.

„Din nou, dl Iohannis are un discurs care, în loc să unească o ţară şi o clasă politică, nu face altceva decât să dezbine şi că creeze o variantă de «democraţie» pentru domnia sa şi prietenii domniei sale. Dl Iohannis se îndepărtează astfel tot mai mult de la rolul constituţional de preşedinte al tuturor românilor şi de preşedinte deasupra partidelor politice şi devine, de facto, liderul opoziţiei politice”, încheie Tăriceanu.

Curtea Constituțională a amânat miercuri, pentru 27 iunie, dezbaterea rezultatelor referedumului pe justiție convocat de președintele Klaus Iohannis pe 26 mai.

„A fost înregistrată o contestaţie (…) prin care se solicită Curţii Constituţionale să anuleze Decretul Preşedintelui României nr.420 din 25 aprilie 2019 pentru organizarea unui referendum naţional, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 25 aprilie 2019 şi, respectiv, să infirme rezultatele referendumului naţional consultativ desfăşurat în data de 26 mai 2019”, precizează comunicatul Curții.

Potrivit rezultatelor finale anunțate luni de Biroul Electoral Central (BEC), la prima întrebare de la referednum, privind interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul „DA” a fost de 6.459.383, în timp ce pentru „NU” au optat 1.059.678. Numărul voturilor nule: 403.530.

La întrebarea a doua, privind interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct CCR cu privire la ordonanţe, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul „DA” a fost de 6.477.865, iar pentru „NU” 1.038.916. Numărul voturilor nule: 407.088.

În ce priveşte numărul românilor care au votat la referendum, acesta a fost de 7.922.591 de persoane la prima întrebare și de 7.923.869 persoane la a doua întrebare.

• Citește și: Orban, Barna, Ponta și Tomac semnează joi pactul politic propus de Iohannis tuturor partidelor. UDMR va semna săptămâna viitoare, PSD și ALDE, singurele partide care nu semnează acordul

Sursa foto: Facebook