Tăriceanu, înțepături la adresa guvernului pe tema Strategiei Dunării: ”Pot să ţin şi un discurs de genul celui pe care l-a scris domnul Negrescu, dar întrebarea este: Ce facem concret, dragilor?”

Călin Popescu Tăriceanu, președintele ALDE și al Senatului, a criticat guvernul și pe ministrul Afacerilor Europene, Victor Negrescu, într-un discurs susținut pe tema Strategiei Dunării. Tăriceanu a spus că el este inițiatorul acestei strategii încă din 2008 și a făcut referire ironică la discursul plin de generalități al lui Negrescu, spunând că din abordarea României lipsesc proiectele concrete.

Șeful ALDE a enumerat câteva dintre proiectele pe care el le inițiase și care nu au avansat deloc în cei zece ani de când există Strategia Dunării.

Principalele declarații ale lui Tăriceanu (Sursa – comunicat al Senatului):

• În iulie 2008, la aceea dată eram prim-ministru, m-am gândit ce proiect major poate să promoveze România în cadrul Uniunii Europene, și am avut această idee – de a elabora Strategia Dunării. În același timp, mi-am dat seama că România fiind proaspăt membru al Uniunii Europene va avea o dificultate în a promova sigură un astfel de proiect major și l-am sunat pe omologul meu, cancelarul Austriei, domnul Alfred Gusenbauer, căruia i-am propus să ne asociem și premierul Austriei nu a stat niciun moment pe gânduri. Instantaneu, mi-a spus: “Sunt de acord”.
• Nu vreau să fac istorie, dar ascultându-l pe tânărul nostru ministru al Afacerilor Europene, domnul Victor Negrescu, am stat și m-am gândit și bănuiam că așa o să fie, sigur nu este resortul domniei sale și responsabilitatea domniei sale să vorbească despre proiectele concrete. Ministerul trebuie să asigure și cei care se ocupă de promovarea Strategiei Dunării trebuie să asigure tot suportul necesar pentru ca această Strategie să prindă contur. Întrebarea mea este: a prins această Strategie contur ? Pentru România, cel puțin…
• Discutam de curând cu nişte invitaţi polonezi, săptămâna trecută, care spuneau că ei ştiu că Austria a profitat pe deplin, România a profitat în vreun fel? E o întrebare la care nu pot să obţin răspunsul acum. Aş fi foarte încântat ca la sfârşitul acestor discuţii pe care le aveţi să vedem o listă a proiectelor începute sau care sunt în curs de derulare.
• Ei bine, pentru a înţelege de ce este o uriaşă greşeală acest proiect al Canalului Bucureşti-Dunăre va trebui să fac puţină istorie… În fine, deci cea mai binevoitoare abordare pentru acest proiect ne arată că acest canal nu este necesar pentru că din punct de vedere economic nu răspunde unor necesităţi reale, în speţă un trafic de mărfuri al cărui volum să justifice o astfel de investiţie
• Pe primul loc acum, deci, opt ani, scriam aşa: modernizarea podului Giurgiu – Ruse – nu s-a făcut nimic, evident.
• Din păcate, agenda politică internă pare să îi acapareze prea mult pe actualii guvernanţi, să zicem, decidenţi, astfel încât România riscă să piardă o uriaşă ocazie de dezvoltare prin proiectul dunărean, a cărui iniţiativă, de altfel, ne aparţine.
• Dragii mei, poate nu v-aţi fi aşteptat din partea preşedintelui Senatului să vă vorbesc de lucruri tehnice, dar eu am o deformaţie, hai să îi zicem, aproape profesională, fiind inginer hidrotehnician, pot să ţin şi un discurs de genul celui pe care l-a scris domnul Negrescu, dar întrebarea este: Ce facem concret, dragilor?
• Vorbim de proiectul de strategie, SUERD, se ţin conferinţe, în 2010 a fost la Bucureşti Barroso, a fost conferinţa aceea nemaipomenită de lansare a Strategiei Dunării. Şi la noi discutăm foarte mult, aş fi foarte încântat, vă repet, ca un om care mi-aş dori să văd România dezvoltându-se, progresând, generând proiecte de anvergură regională, în colaborare cu vecinii noştri de la sud, cu Bulgaria, în colaborare cu vecinii un pic mai de la vest, cu Iugoslavia, sau la est, cu Moldova, cu Ucraina. Ce proiecte concrete?
• Asta aş vrea, această conferinţă, dincolo de evocarea cadrului în care să se desfăşoare SUERD, m-ar bucura să aibă şi o latură pragmatică, care să ne vadă în situaţia în care am lansat nişte proiecte, le urmărim şi ne gândim la altele, în aşa fel încât obiectivele pe care le-am enumerat, obiectivele strategice, vorbesc, de dezvoltare, să poată să fie atinse.

Foto: InquamPhotos / Octav Ganea