Tăriceanu susține că România nu e pregătită să preia președinția Consiliului UE din cauza ”războiului politic total din aceste luni” și cere acord pe justiție în condițiile lui

”În condițiile războiului politic total din aceste luni, România nu este pregătită să preia președinția Consiliului UE. Este un avertisment în al doisprezecelea ceas pe care îl adresez cu responsabilitate tuturor oamenilor politici, în special Președintelui României și liderilor partidelor parlamentare din opoziție”, a scris Călin Popescu Tăriceanu pe contul său de Facebook.

Tăriceanu acuză opoziția și pe președintele Iohannis că ”neagă evidența protocoalelor nelegale și abuzurilor” și cere tuturor partidelor să semneze un acord pe Justiție în condițiile stabilite de el.

”Cine crede că liderii europeni vor fi înțelegători când în an electoral, oamenii politici de la București se vor război se înșeală. România deja pierde teren și va avea enorm de pierdut dacă lucrurile nu se schimbă de urgență. Dacă Președintele și partidele de opoziție vor continua să nege evidența protocoalelor nelegale și abuzurilor și vor refuza orice dialog pentru ca România să meargă înainte, atunci vom rata o mare șansă pe care o avem de a ne impune vocea la nivelul Uniunii Europene. Vom continua să fim trimiși la colț de către liderii europeni care înțeleg mult mai bine jocurile politice și diplomatice și acționează în interesul propriilor țări. Acordul propus de ALDE este unul din ultimele trenuri, dacă nu ultimul în ceea ce privește gestionarea cu succes a președinției Uniunii Europene”, susține Tăriceanu.

Ce conține acordul propus de ALDE:

1. Desecretizarea, denunţarea şi abrogarea tuturor protocoalelor încheiate între SRI şi instituţiile din sfera justiţiei (Înalta Curte, Curţi de Apel, Parchet General, DNA, CSM etc.), potrivit recomandării recentului raport al Comisiei de la Veneţia. Această recomandare trebuie transpusă într-un set de bune practici judiciare şi administrative care să facă efective atât repararea injustiţiei generată de protocoale, cât şi răspunderea judiciară a celor implicaţi în elaborarea şi punerea în operă a respectivelor înţelegeri oculte.

2. Retragerea neîntârziată din funcţiile ocupate în prezent în sistemul judiciar a tuturor celor care din 2009 şi până în 2016 au elaborat şi semnat protocoalele de colaborare secretă între SRI şi instituţiile din sfera justiţiei. Este indubitabil că semnatarii acestor protocoale, ca şi cei care i-au îndemnat să o facă, sunt cei care au exercitat în termeni reali o influenţă politică devastatoare asupra independenței justiţiei.

3. Înfiinţarea unei ʺComisii independente pentru adevăr şi reconciliereʺ, care să includă specialişti de reputaţie internaţională și care să investigheze, în afara oricăror interese partizane, cauzele care au dus la încheierea protocoalelor de colaborare între SRI şi instituţiile din sfera justiţiei, efectele pe care aceste protocoale le-au produs în plan judiciar, instituţional şi moral şi, pe cale de consecinţă, să facă propuneri pentru restabilirea independenţei justiţiei şi pentru sancţionarea celor responsabili de situarea ei într-o stare de dependenţă faţă de serviciile speciale şi de factorii politici care au comandat activitatea acestora.

4. Ministrul justiţiei va fi o persoană independentă politic şi de solidă reputaţie profesională, cel puţin până la restaurarea deplină a independenţei justiţiei şi eliberarea deplină a acesteia de sub controlul serviciilor speciale şi a factorilor politici care controlează serviciile.

5. Colaborare corectă, onestă şi întemeiată pe analiza unor fapte şi texte verificate cu instituţiile europene interesate din partea tuturor forţelor politice şi a reprezentanţilor instituţiilor din sfera justiţiei. Calitatea statului de drept în România este neîndoielnic o temă de dezbatere europeană şi de dialog cu Parlamentul European şi cu Comisia Europeană, inclusiv în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare. Politica penală a României este însă o materie de subsidiaritate, ce ţine exclusiv de competenţa Parlamentului şi, prin delegare, a Guvernului României. În măsura în care participă la dialog şi consultare cu instanţe abilitate europene, părţile se angajează să distingă mereu şi ferm între sfera domniei legii, supusă celei mai largi şi temeinice discuţii cu toţi partenerii interesaţi şi cea penală, ce trebuie să rămână un domeniu de reflecţie naţională.

6. Procesul de elaborare a normelor privitoare la organizarea justiţiei şi la legislaţia penală va încorpora pe viitor recomandările Comisiei de la Veneţia ori de câte ori acestea vor fi formulate în termeni academici riguroşi, în urma examinării, comparării şi evaluării unei pluralităţi de surse româneşti şi nu vor avea un caracter vădit politic. Depolitizarea justiţiei trebuie să includă şi recomandările primite din partea unor organisme europene, fie ele politice sau de specialitate.

Foto: InquamPhotos / Octav Ganea