Tarifele vamale ale lui Trump ar putea servi drept catalizator pentru ca China să majoreze stimulentele interne și să stabilească legături mai strânse cu principalii săi parteneri comerciali

Miercuri, președintele Statelor Unite Donald Trump a declarat „Ziua eliberării” pentru Statele Unite prin inițierea unui război comercial global. Pentru restul lumii, a fost o zi marcată de furie, frustrare și regret, scrie South China Morning Post.

China, considerată de Trump unul dintre „cei mai răi infractori”, a fost lovită cel mai dur într-un moment în care economia sa se confruntă cu dificultăți. Ministerul comerțului și-a exprimat prompt opoziția și a promis să pună în aplicare contramăsuri pentru a proteja drepturile și interesele Chinei.

Cu toate acestea, Beijingul ar trebui să privească măsurile extreme ale lui Trump ca pe o oportunitate. Deși tarifele dau o lovitură pe termen scurt economiei Chinei, aceste măsuri ar putea servi drept catalizator pentru ca China să sporească stimulentele interne și să ia măsuri decisive pentru a stabili legături comerciale și economice mai strânse cu principalii săi parteneri comerciali care au fost, de asemenea, afectați de tarifele mai mari ale SUA.

În anunțul din „Ziua eliberării”, Trump a impus un „tarif reciproc” de 34 % pentru bunurile chinezești, în plus față de tariful de 20 % perceput anterior din cauza presupusului eșec al Beijingului de a reduce fluxul de materii prime pentru narcoticul fentanil către SUA. Înainte de președinția lui Trump, tariful mediu al SUA pentru China era de 15 %; prin urmare, anunțul din 2 aprilie a ridicat rata medie a tarifului pentru bunurile chinezești la un uimitor 69 %.

În plus, Trump a pus capăt scutirilor de taxe vamale pentru exporturile de pachete mici ale Chinei, care se ridicau la 30-50 de miliarde de dolari americani anual. În consecință, exporturile Chinei, un motor important al creșterii economice, sunt pregătite pentru un declin puternic.

Larry Hu, economist șef pentru China la banca de investiții Macquarie, a estimat că ultimele tarife vamale ale lui Trump ar putea reduce exporturile Chinei cu 15 puncte procentuale și creșterea produsului intern brut cu 2-2,5%. „Impactul s-ar putea manifesta prin mai multe canale, cum ar fi scăderea cererii SUA pentru bunurile chinezești, potențiala încetinire a economiei globale și lovitura asupra redirecționării exporturilor”, a scris Hu într-un raport de cercetare publicat joi.

În urma războiului comercial inițial al lui Trump împotriva Chinei în 2018, producătorii chinezi au început să redirecționeze unele operațiuni în țările din Asia de Sud-Est și America Latină, inclusiv Vietnam și Brazilia, pentru a ocoli tarifele americane. În consecință, ponderea Asiei de Sud-Est și a Americii Latine în exporturile totale ale Chinei a crescut de la 18% în 2017 la 24% în 2024, compensând cu mult scăderea ponderii SUA (de la 19% în 2017 la 15% în 2024).

Cu toate acestea, Trump 2.0 a stopat redirecționarea exporturilor. De asemenea, SUA au majorat brusc tarifele pentru mai multe economii din Asia de Sud-Est și America Latină, inclusiv Vietnam (creștere de 46 %), Thailanda (creștere de 36 %) și Brazilia (creștere de 10 %).

În 2024, exporturile nete de bunuri și servicii ale Chinei reprezentau aproximativ 30 % din activitățile sale economice, contribuind cu 1,5 % la rata totală de creștere a PIB de aproximativ 5 %. Deși China a stabilit un obiectiv similar de creștere de 5 % pentru acest an, contribuția exporturilor va fi semnificativ mai mică, dacă va exista.

Ce se va întâmpla în continuare? Având în vedere amenințările tarifare anterioare ale lui Trump și escaladarea tensiunilor geopolitice, este probabil ca China să fi pregătit o serie de contramăsuri, inclusiv devalorizarea yuanului pentru a atenua impactul.

Mai important, măsurile extreme ale lui Trump ar putea obliga Beijingul să întreprindă eforturile mult așteptate de a-și reechilibra economia prin stimularea în continuare a cererii interne. Aceasta este o prioritate pe care liderii o recunosc public, dar pe care au întârziat să o prioritizeze.

Această reticență este legată de filozofia de gestionare economică a Chinei, în vigoare încă de la înființarea modernă a țării în 1949, care pune accentul pe un model de dezvoltare care prioritizează producția industrială în detrimentul nivelului de trai și investițiile de capital în detrimentul cheltuielilor de consum. Cu alte cuvinte, Beijingul s-a bazat mult timp pe două motoare tradiționale de creștere: exporturile și investițiile în infrastructură.

Consumul gospodăriilor din China reprezintă aproximativ 38% din PIB, comparativ cu 60-70% în țările occidentale. Revitalizarea sectorului privat este esențială pentru ca China să se orienteze către consumul intern și să își atingă obiectivul de creștere de 5 %, deoarece întreprinderile private contribuie cu 60 % la PIB-ul Chinei și reprezintă peste 80 % din locurile de muncă din mediul urban, într-o țară în care șomajul în rândul tinerilor este de peste 10%.

Succesul DeepSeek și al blockbuster-ului animat Ne Zha 2, ambele produse de antreprenori privați, au arătat că sectorul privat chinez începe să conducă ambițiile hi-tech ale țării și puterea soft, nemaifiind un rol secundar față de sectorul de stat. Acest lucru explică întâlnirea de profil a președintelui Xi Jinping cu un grup restrâns de antreprenori privați în februarie – prima sa întâlnire de acest gen în aproape șapte ani.

Sosirea DeepSeek-ului low-cost din China înseamnă sfârșitul dominației cipurilor Nvidia?

Fiind unul dintre cei mai mari beneficiari ai globalizării, este la fel de important ca China să profite de reacțiile negative la războiul comercial global al lui Trump pentru a susține comerțul liber. În timp ce Trump ridică tarifele pentru restul lumii, China ar trebui să acționeze rapid pentru a reduce tarifele și alte bariere comerciale cu principalii săi parteneri comerciali, inclusiv Uniunea Europeană, Japonia, Coreea de Sud și Australia.

Anterior, China a negociat un acord de liber schimb cu Japonia și Coreea de Sud și un tratat bilateral de investiții separat cu UE, însă aceste acorduri au fost suspendate din diverse motive geopolitice. Poate că războiul comercial global al lui Trump va relansa interesul pentru aceste acorduri.

Integrarea regională dintre China și Asia de Sud-Est a deschis calea. În cadrul lor de liber schimb, mai mult de 90 % din bunurile din cele două părți sunt supuse unor tarife zero, ceea ce a determinat Asia de Sud-Est să depășească UE ca cel mai mare partener comercial al Chinei în 2020.

Pentru a parafraza un proverb chinezesc, tarifele extreme ale lui Trump reprezintă o oportunitate de a călări pe un vânt periculos.