Țările baltice studiază posibilitatea extinderii adăposturilor antiaeriene de teama unor atacuri rusești

Țările baltice studiază cum să-și protejeze populația împotriva unor ipotetice atacuri rusești, ceea ce duce la o dezbatere despre starea adăposturilor aeriene din epoca sovietică și necesitatea extinderii acestora pe fondul speculațiilor liderilor europeni cu privire la o confruntare dintre NATO și Moscova, potrivit Rador Radio România.

Premierul leton Evika Silina a declarat că țara examinează adăposturile antiaeriene din epoca sovietică și explorează posibilitatea finanțării cel puțin parțial a adaptării clădirilor private în acest scop.

Ministrul de Finanțe al Letoniei, Arvils Aseradens, a adăugat că se evaluează utilizarea fondurilor europene pentru a subvenționa adaptarea adăposturilor de către persoane fizice.

Marțea trecută, o subcomisie a Parlamentului leton a dezbătut starea adăposturilor antiaeriene din Riga, după ce, luna trecută, Ministerul de Interne a prezentat un raport potrivit căruia nu există date despre câte adăposturi antiaeriene sovietice sunt încă operaționale.

După cum le-a explicat deputaților Gints Reinsons, șeful Protecției Civile a Consiliului Municipal, sunt aproximativ 150 de dotări care, teoretic, ar putea fi folosite, dar condițiile în care se găsesc variază și multe prezintă probleme serioase.

„După atâția ani de abandonare a protecției civile, acum am colectat toate informațiile disponibile despre adăposturile antiaeriene”, a declarat viceprimarul orașului Riga, Linda Ozola, pentru EFE.

Deși până acum nu a fost o prioritate, „în situația geopolitică actuală contextul se schimbă foarte, foarte repede”, a spus Ozola, care a adăugat că, pe baza experiențelor Ucrainei, se studiază adaptarea tunelurilor subterane și a parcărilor.

Președintele serviciilor de protecție civilă, Uldis Kevers, a explicat pentru EFE că ultimul inventar al adăposturilor din Letonia datează din 2008 și chiar și atunci acestea erau deterioarate, deoarece din 1991 nu s-a făcut nicio investiție în modernizarea lor, iar guvernul a încetat să plătească pentru întreținerea acestora.

Din cele 311 adăposturi numărate la acel moment, 24% aveau apă acumulată, 25% suferiseră avarii la stâlpii de susținere și 44% aveau sistemul de ventilație demontat.

Potrivit lui Kevers, aceste structuri – dintre care se estimează că înainte de 1989 existau aproximativ o mie în Letonia, cu o capacitate de 5% din populație – au fost supuse actelor de vandalism și „și-au încheiat de multă vreme viața lor utilă”.

Letonii chestionați despre această problemă din centrul Riga știau puține lucruri despre această situație. Veronika, în vârstă de peste 80 de ani, a declarat pentru EFE că nu va ști ce să facă în cazul unui atac aerian, deoarece există „puține informații”. Arnis, care este proprietara unei case, a declarat pentru EFE că probabil nu va accepta o ofertă a guvernului de a subvenționa un adăpost pe proprietatea sa. „Nu sunt convins că un adăpost antiaerian ar salva pe cineva”, a argumentat el.

În Estonia vecină, din luna mai a anului trecut, cooperativele de locuințe au putut solicita finanțare pentru construcția de adăposturi și, potrivit presei locale, din 2 ianuarie au fost înregistrate 56 de cereri, dintre care 27 vor fi finanțate în cadrul unui proiect-pilot cu 1,3 milioane de euro în total.

De asemenea, Lituania este mai avansată decât Letonia în pregătirile sale, iar luna trecută ministrul de Interne, Agne Bilotaite, a anunțat că 11 municipalități au adăposturi care pot oferi protecție pentru 60% din populația urbană și 40% din restul țării.

Într-un inventar efectuat în primăvara anului 2022, autoritățile au găsit aproximativ 1.800 de locuri potrivite pentru găzduirea adăposturilor antiaeriene și au pregătit recomandări pentru municipalități cu privire la modul de căutare și selectare a locațiilor potrivite.

Sursa: EL MUNDO / Rador Radio România /.
Traducerea: Rodezia Coste