Tehnologie contra natură: Cum folosesc japonezii lupi mecanici pentru a speria urșii agresivi

Cu ochi roșii strălucitori, urlete înfiorătoare și colți dezgoliți, animalele se împrăștie la adăpost la vederea acestei fiare. Dar nu este vorba despre un lup obișnuit, sau măcar unul real, de altfel, arată un reportaj BBC.

Conceput inițial pentru a ține animalele sălbatice departe de ferme, autoritățile folosesc acum acest lup mecanic pentru a împiedica urșii să intre în zonele urbane și să atace oamenii.

Instalarea robotului în orașul Takikawa în toamna anului 2020 a marcat prima dată când fiara robot a fost folosită pentru a alunga urșii, a declarat Motohiro Miyasaka, președintele Wolf Kamuy, compania care a dezvoltat produsul.

De atunci, mai multe administrații locale au dat comenzi pentru „Lupul Monstru”, nume care nu-i trădează imaginea.

Deși atacurile urșilor nu sunt neobișnuite în Japonia, incidentele au crescut într-un ritm alarmant în ultimii ani, conform autorităților.

Experții spun că principalul motiv este că oamenii părăsesc comunitățile rurale agricole. Asta din cauza unei schimbări în stilul de viață al japonezilor – în special al tinerilor.

„Populația urbană a Japoniei se extinde, tinerii nu vor să trăiască în munți sau în apropierea lor”, a spus Shinsuke Koike, profesor la Universitatea de Agricultură și Tehnologie din Tokyo, ale cărui cercetări se concentrează pe urși, biodiversitate și ecosisteme forestiere.

Mulți dintre oameni au migrat în orașele mari, golindu-și satele sau orășelele care oricum se aflau deja în stare de scădere demografcă din cauza îmbătrânirii populației.

„Din ce în ce mai multe, terenurile agricole rurale de la poalele dealurilor, care au fost cândva zone tampon între urși și oameni, dispar”, a declarat Koike pentru BBC.

Drept urmare, animalele s-au mutat de-a lungul deceniilor în pădurile neîngrijite, trăind mai aproape de orașe, obișnuindu-se cu luminile strălucitoare și zgomotele puternice și devenind din ce în ce mai lipsiți de frică de oameni.

Ei rătăcesc în zone rezidențiale, deoarece habitatul lor s-a extins de la munți în zonele plate mai aproape de populațiile umane.

În ultimele șase decenii, în Hokkaido au avut loc peste 150 de atacuri de urși. Cel puțin patru persoane au fost ucise și 10 au fost rănite în 2021 – unul dintre cei mai mortali ani din istorie.

Urșii bruni mai feroce se găsesc în cea mai nordică regiune a regiunii Hokkaido. Urșii negri asiatici populează restul Japoniei. Sunt identificați după semnul în formă semilună de culoare crem de pe piept și sunt mai puțin agresivi, dar nu mai puțin periculoși.

Populația de urși din Japonia crește, de asemenea, într-un moment în care populația umană a Japoniei îmbătrânește și se micșorează. Datele guvernamentale estimează că în regiunea Hokkaido există aproximativ 12.000 de urși bruni, în timp ce unii experți estimează că populația de urși negri din Asia este de aproximativ 10.000.

Încidentele în care sunt implicați urșii au loc de obicei în jurul lunii aprilie, când se trezesc din hibernare în căutarea hranei, și apoi din nou în septembrie și octombrie, când mănâncă pentru a stoca grăsime pentru lunile de iarnă. Atacurile fatale sunt, totuși, rare.

„Dar din punct de vedere statistic, dacă numărul atacurilor și rănilor crește, șansele ca oamenii să moară, probabil, vor crește, de asemenea”, a declarat Koike.

Situația este înrătutățită de producția redusă de ghinde – cea mai mare sursă de hrană pentru urși – în parte din cauza schimbărilor climatice.

Recoltele de ghinde aderă în mod obișnuit la un ciclu de explozie și stagnare. O toamnă cu o recoltă excepțională poate însemna una sumbră în anul următor, iar un an prost poate fi agravat atunci când furtunile intense – mai frecvente acum din cauza schimbărilor climatice – distrug recoltele.

Încălzirea globală poate afecta și stejarii în alte moduri. Un studiu din 2015 a arătat că vremea mai caldă poate duce la recolte mai mici de ghinde prin perturbarea polenizării.

Stejarii înfloresc de obicei în același timp, ceea ce permite o polenizare încrucișată mai reușită.

Dar anotimpurile mai calde de primăvară – ca urmare a încălzirii globale – prelungesc perioada de înflorire și fac ca stejarii să înflorească într-un mod mai puțin sincronizat. Acest lucru poate reduce recoltele de ghinde din toamnă cu aproximativ 20%, potrivit lui Tim Sparks, profesor la Universitatea Coventry și unul dintre autorii studiului.

Recolte mai slabe ar putea trimite și mai mulți urși în curțile oamenilor în căutare de hrană.

„Ceea ce trebuie să ne gândim să facem acum este cum să aducem urșii înapoi în munți”, a explicat Koike.

Dar nu există o soluție clară.

Principala problemă, potrivit lui Tsutomu Mano, biolog și cercetători al Organizației de Cercetare din Hokkaido, care a vorbit cu presa locală, este că foarte puțini oficiali au cunoștințe despre gestionarea faunei sălbatice, iar ministerele guvernamentale nu se coordonează bine pentru a aborda problema.

Dincolo de a-i învăța pe oameni cum să reacționeze în timpul întâlnirilor cu urșii și de a se baza pe un număr tot mai mic de vânători, autoritățile nu știu cum să facă față cel mai bine situației, potrivit lui Koike.

Înainte de scăderea comunităților rurale și de recoltele de ghindă umezite, multe atacuri au avut loc în trecut când oamenii s-au aventurat prea adânc în teritoriile populate de urși. Acum, totuși, situația s-a inversat

„Se face tot posibilul, dar aceasta este o problemă nouă”, a încheiat Koike.