Teleorman: Un proiect european de 322 milioane de euro, în pericol din cauza întârzierii lucrărilor

Un proiect uriaș câștigat de județul Teleorman pentru refacerea radicală a rețelelor de apă potabilă și canalizare are întârzieri majore și probleme structurale. 122 de milioane de euro (prima fază a contractului) și peste 200 de milioane de euro (faza a doua) sunt periclitate de dificultățile constructorilor care au câștigat licitațiile. Compania județeană care gestionează proiectul este condusă de un tânăr lipsit de experință managerială, iar primarii din județ reclamă întârzierile de implementare.

Unul dintre cele mai mari contracte încheiate de compania de apă este cu TELDRUM SA, în asociere cu S.C. Pro Toby SRL. Din contract, firmei TELDRUM SA i-au revenit circa 17 milioane de lei.

La momentul în care scriem acest material, în județul Teleorman sunt orașe care, în proporție de 35%, nu au alimentare cu apă și nici canalizare. Asta se întâmplă în secolul în care, chiar și în mediul rural, oamenii petrec o mare parte din timp privind într-un ecran de telefon mobil sau tabletă. Asta a justificat cumva pretenția județului Teleorman de a obține finanțare externă pentru extinderea, reabilitarea și modernizarea rețelelor de apă potabilă și de canalizare, astfel încât oamenii din orașe, cel puțin, să nu mai simtă că trăiesc în Evul Mediu.

În anul 2007, județul Teleorman a obținut finanțare prin Programul Operațional Sectorial Mediu 2007-2013 pentru proiectul “Extindere și reabilitare rețele de apă și a sistemului de canalizare în județul Teleorman”, cu o valoare eligibilă de 122.004.342 euro, care urma să fie implementat în două etape, respectiv etapa I (2007-2013) cu o valoare eligibilă de 105.384.554 de euro (92.907.023 euro de la UE) și etapa II (2014-2020) cu o valoare de 16.619.788 de euro (14.652.005 euro de la UE).

Cele patru proiecte de apă și apă uzată includeau realizarea de infrastructură și facilitați de tratare a apei uzate, cât și îmbunatățirea accesului la sistemele de alimentare cu apă potabilă. Infrastructura vizată urma să contribuie la oferirea de servicii, dar și la un grad de acoperire în domeniul apei curente și uzate, în conformitate cu directivele europene, legate de calitatea apei și de tratarea apei uzate în mediul urban. Gestiunea serviciului de alimentare cu apă și canalizare, în baza căruia s-a îndeplinit una dintre condițiile de eligibilitate în vederea obținerii finanțării, a fost delegată operatorului județean de apă-canal, Apa Serv S.A.

Directorul-moștenitor al unui proiect de milioane

La momentul obținerii acestei finanțări, la cârma Apa Serv SA se afla deputatul PSD Valentin Boboc, cunoscut îndeosebi opiniei publice prin aceea că, la îndemnul lui Liviu Dragnea “lua oameni, îi lega, îi ducea la vot”, în dosarul Referendumului. Sub supravegherea lui Valentin Boboc a început și marea aventură a Apa Serv SA cu fondurile europene.

Dar, în paralel cu evoluția proiectului, trebuie să urmărim și ce se întâmpla în sfera politicului autohton. Atunci când Valentin Boboc a decis să-și depună candidatura la parlamentarele din 2012, acesta și-a luat alături în lupta electorală pe tânărul de încredere Ciprian Gurban. Gurban îl însoțea pe Boboc în deplasările sale prin județ, în calitate de șofer și suporter înfocat, devenindu-i în cele din urmă veritabilă mână dreaptă.

După câștigarea alegerilor parlamentare, Boboc s-a mutat la București și l-a impus la șefia Apa Serv SA pe Ciprian Gurban, care a devenit gestionarul proiectului finanțat de UE.

Proiectul urma să fie implementat prin derularea a 13 contracte, dintre care 11 contracte de lucrări (inclusiv extinderea şi reabilitarea sistemelor de distribuţie a apei potabile şi de canalizare în cele 5 aglomerări urbane), şi 2 contracte de servicii de asistență tehnică pentru managementul proiectului şi supervizarea lucrărilor.

Cele 13 contracte au o valoare totala de 122.004.342 Euro, din care Alexandria – 44.148.086 Euro; Turnu Măgurele – 38.450.891 Euro; Roşiorii de Vede – 13.480.307 Euro; Videle – 14.208.690 Euro ; Zimnicea -11.716.368 Euro.

Multă vreme nu s-a auzit nimic despre proiect, astfel că nimeni nu știa exact dacă se mai implementează, cum se implementează și cine se ocupă de asta. Până au început să apară problemele.

“Acum așteptăm ca mortu’ colacul să se lucreze ceva”

Primul semn de întrebare a apărut în momentul în care majoritatea constructorilor care au câștigat licitațiile aferente proiectului n-au reușit să termine lucrările în bune condiții. Practic, aceștia s-au oprit la aproximativ trei sferturi de drum, lăsând cele mai importante detalii nefinalizate. Vorbind cu primarii din județul Teleorman, care trebuie să se confrunte în mod direct cu nemulțumirile populației, aflăm că problemele există încă și că ele sunt mari. Mai mult decât atât, primarii se tem că dacă se mai amână mult finalizarea primei etape a proiectului, care ar fi trebuit să fie gata încă din 2013, se vor pierde banii aferenți etapei a II-a. Și acolo e vorba de foarte mulți bani.

Roșiorii de Vede, de exemplu, e unul dintre orașele care în proporție de 35% nu are apă și canalizare. Valerică Cîrciumaru (PSD), primarul orașului, e total nemulțumit de felul în care merg lucrurile în privința acestui proiect. De altfel, acesta ne-a confirmat și faptul că, de când e el primar, adică din 2016, nu s-a mai lucrat nimic.

“De când sunt eu primar nu s-a lucrat nimic. Noi am avut stația de epurare, care a fost finalizată, s-a recepționat. Acum așteptăm ca mortu colacul etapa a doua. Documentația e pe la Ministerul Dezvoltării și din ultimele discuții pe care le-am avut noi pe la nivel de Apa Serv se preconizează că pe la anul vom începe faza a doua. Am primit multe sesizări de la populație cu privire la calitatea apei din oraș. Dar acest proiect are în vedere extinderea rețelei. Pentru că la Roșiori avem canalizare doar pe 60% din străzi și apă curentă pe vreo 65%. Restul n-au apă curentă și canalizare. În oraș! Asta e situația! Și proiectul ăsta asta are în vedere. Rețeaua existentă este îmbătrânită, apar defecțiuni frecvente și în momentul în care se intervine automat se produce acest fenomen. De aici e și… Am încercat noi și alte soluții, alte variate, m-am consultat cu oameni care au ieșit la pensie, dar n-am găsit o soluție. Acum n-am mai avut sesizări. Ori au văzut că mă sesizează degeaba, că n-am ce să fac, dar chiar nu știu. Bani pentru reabilitare nu sunt. Asta am tot discutat. Poate în viitor să găsim. Că sunt sate prin județ care au de toate și noi, ditamai orașul, nu avem. Dar nu e numai la noi. Și la Zimnicea e. Eu am început să mă obișnuiesc, dar e amețitor să vezi ce sume se cer pentru orice studiu de fezabilitate. Ne confruntăm și cu o lipsă de firme care fac asta. ”

Nici la Videle situația nu e pe roze. Primarul Nicolae Bădănoiu susține că problemele sunt și au fost grave. Iar ele au fost determinate de un constructor pe care primăria îl acuză de incompetență, care s-a retras din schemă în momentul – cheie: “În proiectul ăsta integrat, din 2014 am primit finanțare și pentru a doua etapă. Nu erau prinse în proiect niște cartiere. În cadrul acestui proiect, absolut toate străzile vor beneficia de apă și canal. Suntem la faza I, faza a II-a, din discuțiile purtate, o să se semneze contractul anul viitor. Și la faza I lucrările nu sunt finalizate, pentru că au fost probleme cu constructorul. Nu știu cine e constructorul, cred că Apa Serv poate spune. Ei sunt lideri de proiect. Constructorul s-a apucat de lucrări, au terminat rețeaua de apă și canalizare pe câteva străzi, dar nu au montat stațiile de pompare. Și au început lucrări în unele cartiere. Acolo s-a săpat și s-a introdus rețeaua, dar nu este funcțională nici rețeaua de apă, nici canalizarea. Sunt probleme la blocurile unde instalațiile sunt foarte vechi, de aproape 40 de ani. Noi, tot prin acest proiect am finalizat stația de clorinare și am înlocuit aproape 13 km de rețea de aducțiune. Mai sunt probleme destule. De ce să nu zic? Eu știu că suntem la pachet cu Alexandria în etapa I.”

Probleme majore sunt și în capitala județului Teleorman, Alexandria.

Citește tot articolul pe LiberInTeleorman.ro

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și www.liberinteleorman.ro în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio. Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.